Cultură
Cartea şcolară, grav afectată de criză

Cartea şcolară, grav afectată de criză

Oana Nistor, 26 Iunie 2010

Cu precădere în ultimul an, târgurile de carte au fost tot mai lipsite de cumpărători, iubitorii de lectură nemaiavând suficiente resurse financiare pentru a-şi îmbogăţi rafturile bibliotecilor de acasă. La Bookfest 2010, editurile au raportat încasări mai mici cu până la 20% faţă de ediţia anului trecut. De asemenea, potrivit Uniunii Editorilor din România, vânzările de carte în România au scăzut cu 30-35% în anul 2009 comparativ cu 2008, principala cauză fiind criza economică. Potrivit aceleiaşi surse, cartea şcolară nu se mai vinde aproape deloc, piaţa aceasta scăzând cu 50-60% în 2009 faţă de 2008, întrucât "s-au tăiat foarte multe fonduri".

De la bibliotecari, librari, editori şi până la publicul iubitor de carte, toţi deplâng soarta cărţii în aceste vremuri tulburi: nu există bani de cărţi, iar spaţiile în care funcţionează fie sunt neîncăpătoare pentru titlurile vechi, fie nu mai există deloc. "Foarte multe cărţi datează din 1940-1950, sunt foarte greu de parcurs, iar pentru a nu-i descuraja pe copii le-am aşezat pe raft în spatele titlurilor mai noi. Există un proiect pentru o sală de lectură, însă nu mai există şi bani pentru finanţarea acestuia. Cât despre fondurile de carte, nu am mai primit deloc de doi ani; când mi se cere un volum pe care nu-l am, şi se întâmplă des, îi trimit pe elevi la filialele bibliotecii judeţene. Din păcate, la sediul central al bibliotecii judeţene nu se mai fac împrumuturi, ci doar restituiri, colegii de acolo nu au primit un spaţiu şi stau cu cărţile în cutii", ne-a prezentat doamna bibliotecar Lăcrămioara Luchian situaţia difi-cilă cu care se confruntă atât ea, cât şi colegii dânsei.

Autorităţile promit relansarea achiziţiilor de carte

Ministrul Culturii şi Patrimoniului Cultural Naţional (MCPCN), Hunor Kelemen, a declarat, la mijlocul acestei luni, că doreşte să sprijine cultura scrisă prin relansarea achiziţiilor de carte. Ministrul a precizat în acest sens că va introduce în bugetul de anul viitor al MCPCN această formă de ajutor, care a mai fost practicată, cu succes, în anii trecuţi. În acest fel, în opinia ministrului Culturii, prin cumpărarea tirajelor unor edituri, cartea va ajunge, prin intermediul Bibliotecii Naţionale, la bibliotecile publice, deci, implicit, la cititori, editurile recuperându-şi, în acest fel, cheltuielile.

De asemenea, Hunor Kelemen a informat că a avut discuţii cu o serie de edituri, precum Humanitas, Polirom sau Curtea Veche, vizând găsirea, până la sfârşitul anului, a unor modalităţi de ajutorare a editurilor în această perioadă de criză, prin intermediul drepturilor de autor, a TVA-ului sau alte forme de ajutor.

Vânzările de carte au scăzut cu până la 35%

În anul 2009, comparativ cu 2008, vânzările de carte în România au scăzut cu 30-35%, cauza principală fiind criza economică.

Potrivit lui Mihai Penescu, preşedintele Uniunii Editorilor din România (UER) şi director al Editurii All, piaţa de carte din România a fost estimată, în 2009, la circa 70 milioane de euro. "Estimarea noastră privind piaţa de carte în 2008 a fost de 200 milioane de euro, potrivit preţului din librării. În 2008, pentru toată piaţa de carte a fost un vârf. În 2009, piaţa de carte a scăzut cu 30-35% faţă de 2008", a spus Mihai Penescu, citat de Mediafax. Acesta a precizat că, pentru 2010, editurile se aşteaptă la "o stagnare sau la o uşoară creştere" a pieţei de carte din România.

Totodată, Mihai Penescu a spus că în România se publică anual între 8.000 şi 10.000 de titluri de carte. "Numărul de titluri a crescut în ultima vreme, pentru că sunt foarte multe edituri de nişă şi edituri locale care publică tiraje extrem de mici, 200-300 de exemplare, şi le distribuie cu forţe proprii, fără să aibă o distribuţie naţională propriu-zisă", a explicat Penescu.

Piaţa de carte şcolară a scăzut cu 60%

Dacă în privinţa cărţilor de ficţiune editorii mai au speranţe de redresare, cartea şcolară nu se mai vinde deloc. Piaţa de carte şcolară a scăzut cu 50-60% în 2009 faţă de 2008. "S-au tăiat foarte multe fonduri", a spus Mihai Pe-nescu.

Preşedintele UER a explicat că, în 2008, Ministerul Educaţiei a achiziţionat cărţi în valoare de 42 milioane de euro: 25 milioane de euro au revenit programului "100 Euro" - prin care fiecare profesor are alocată anual suma de 100 de euro pentru a-şi cumpăra cărţi -, suma de 10 milioane de euro a fost alocată bibliotecilor, iar alte 7 milioane de euro, retipăririlor de manuale şcolare pentru elevi.

În schimb, în 2009, nu au fost alocate fonduri pentru achiziţia de cărţi de către profesori, nici pentru biblioteci, iar bugetul pentru retipărirea manualelor şcolare a fost de 10 milioane de lei. Mai mult, pentru anul şcolar 2009/2010, MECI nu a alocat bani nici pentru pentru tipărirea de manuale noi.

Jumătate dintre români nu au cumpărat cărţi în 2009

Potrivit unui studiu întocmit de Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii, peste jumătate dintre români (51%) nu au cumpărat cărţi în 2009, non-consumul de cărţi urcând de la 45%, în 2008, la 51%.

Totodată, 53% dintre români nu au cumpărat deloc cărţi în ultima parte a anului 2009, comparativ cu prima jumătate a aceluiaşi an, în timp ce 23% au cumpărat cărţi "la fel", 11% - "mai puţin" şi 7% - "mai mult".

Pe de altă parte, potrivit cercetării, 71% dintre români nu au cumpărat deloc filme în 2009, faţă de 53%, în 2008, în timp ce 63% dintre repondenţi nu au cumpărat deloc muzică (în 2009), faţă de 30% (în 2008).

În mod aparent paradoxal, consumatorii fideli de carte (cei cu 100-500 de volume în bibliotecă sau peste) şi-au intensificat achiziţiile în 2009 (4, respectiv 3 procente comparativ cu 2008), iar cei cu compor-tament achizitiv slab au redus şi mai mult consumul.

Studiul mai precizează că momentul de început al declinului în industria cărţii a fost octombrie-noiembrie 2008 (cea mai profitabilă perioadă a anului).

La capitolul efectele crizei economice asupra operatorilor culturali, studiul precizează disponibilizările (redactori de carte, tehnoredactori şi personal auxiliar), creşterea cursului de schimb leu-euro şi leu-dolar (o mare parte din producţie o constituie traducerile - pentru care drepturile de cumpărare se plătesc în euro, dolari sau lire sterline), scăderea sponsorizărilor. De asemenea, participarea editurilor la târgurile de carte s-a redus, pentru că achiziţia de drepturi de autor (unul din scopurile participării) nu se mai justifică.

Criza afectează în special editurile mici

În cercetare se precizează că, mai degrabă, criza afectează editurile mici, pentru că activitatea lor depinde în mai mare măsură de finanţări, iar distribuţia în cazul lor este, deja, problematică.

Alte efecte ale crizei sunt închiderea librăriilor din oraşele mici şi reducerea bugetelor de publicitate (eliminarea bugetului alocat promovării cărţilor în ziare şi reviste, în favoarea contactului direct cu publicul, prin târguri).

Pe de altă parte, criza nu va schimba cererea pentru tipurile de produse editoriale, însă cititorii vor fi mai selectivi/exigenţi în achiziţiile lor. Piaţa va fi dominată de edituri mari, care reuşesc să apară şi în media foarte mult şi de aici s-a deformat percepţia cititorilor care au micşorat sfera lor de interes strict la aceste edituri.

Nu în ultimul rând, studiul face referire şi la faptul că vânzările sunt afectate şi de tirajele de carte ale ziarelor (de sute de mii de exemplare), care ajung să acopere bugetele pentru carte ale potenţialilor cumpărători.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!