Reportaj
Foto: Mihnea Păduraru

„Cărțișor de Autor” cu versuri și semnătura Anei Blandiana

Gabriela Zamora, 05 Martie 2017

Primăvara este aproape, și nu doar pentru că vremea se îmblânzește, ci pentru că în atelierele în care prind formă măr­ți­șoarele este forfotă mare. Asta am găsit la Moara de hârtie din Comana, în ate­lierul-muzeu de mește­șuguri, unde mâini dibace nu mai prididesc la „căr­țișoare”, strunite fiind de frumu­sețea ideii de a valoriza cultura prin tradiție. Astfel, a ieșit la lumină pentru prima dată „Cărțișor de Autor” cu versuri ale Anei Blandiana și semnătura originală a poetei.

Apucând drumul spre Giurgiu, la nici o oră de București, pe o colină a satului Comana dă mărturie despre minunatele meșteșuguri din bătrâni, de mai bine de cinci ani, Moara de hârtie. Locul care i-a împrumutat numele, Dealu Morii, de unde se arată la discreție pădurea parcului natural de peste 200 de kilometri pătrați, te ușurează instantaneu de iureșul Capitalei și îți dă senzația că te afli la mare distanță de casă. Aici, modernitatea face loc tradiției. Oameni frumoși de toate vârstele își pun talentul și migala cu care i-a înzestrat Dumnezeu în diverse meșteșuguri, inclusiv mărțișoare, care, atunci când intervine creativitatea, se transformă în „cărțișoare”. De altfel, la Moara de hârtie, împletirea tradiției cu inovația este o condiție sine qua non pentru toate proiectele derulate, ne spune Dana Georgescu, unul dintre fondatorii asociației cu același nume. Mâinile zoresc mai abitir la gândul că primăvara bate în poarta gardului de lemn. Este muncă sută la sută manuală, fără urmă de tehnologie. Doar câteva prese și mașini de tăiat hârtie înnegrite de vreme, cea mai veche de la jumătatea secolului 19, mai ușurează întrucâtva lucrul. 

În atelierul-muzeu, Aura, Cristina și Nicoleta fac „cărțișoarele” reale. Una taie hârtia, alta dă forma de carte, cealaltă montează filele. Cu un ochi la lucrul mâinilor, ridică capul ușor să salute, atât cât să se vadă un zâmbet oarecum sfios, ca și cum munca lor este absolut normală și deloc de laudă. În realitate, fără ele inovația nu ar căpăta formă. Și nici tradiția nu ar fi cunoscută, căci mai înainte meșterii au plămădit materia primă, hârtia. Este un proces migălos, care începe cu transformarea hârtiei într-o pulbere în apă. Odată scoasă cu ajutorul unei site, aceasta este presată și lăsată un timp la uscat. Fascinația tradiției nu lasă loc de întrebări. Privești doar și este suficient ca să prețuiești munca celor dinaintea noastră. Și, mai mult, să înțelegi cu adevărat rostul Morii de hârtie, acela de a aduce în prim-plan tradiția, într-o manieră adaptată vremurilor în care trăim.

„Cărțișorul” este un concept inovativ, un mărțișor lansat anul trecut „din dorința de a aduce un suflu proaspăt pe piața de mărțișoare”, explică Dana. Mai exact, este o cărticică în miniatură, care are copertele din hârtie realizată manual la Moară, iar în interior se regăsesc patru file, unele pot fi din carte veche, altele pot fi nescrise, în timp ce unele pot conține versuri. Succesul de care s-a bucurat „Cărțișorul” anul trecut a dat și mai mult imbold creativității, astfel că anul acesta s-a născut „Cărțișor de Autor”. Cărticica-mărțișor găzduiește între copertele sale importanți oameni ai culturii noastre, iar seria limitată este deschisă de Ana Blandiana, cu patru versuri din poezia „Noapte de dragoste”, regăsită în volumul „Persoana întâia plural”. „Am ales-o pe dumneaei pentru că este o poetă admirată foarte mult și a cărei valoare literară este incontestabilă”, afirmă Dana, care mai adaugă un motiv, unul mai special, acela că poeta și soțul ei, Romulus Rusan, „au locuit și creat vreme de 35 de ani în acest loc binecuvântat numit Comana”. A fost într-un fel o datorie și o onoare ca această serie limitată de „Cărțișor de Autor” să înceapă cu ea, ține să precizeze Dana. Seria conține 101 exemplare numerotate, ce poartă autograful poetei în original, serie care s-a epuizat deja în doar câteva zile, și 1001 exemplare numerotate, cu autograful imprimat. „Cărțișor de Autor” a ajuns în 15 librării.

Gânduri bune pe post de mărțișor

„Prima și cea mai mare așteptare a noastră a fost să reușim să lansăm această ediție Cărțișor de Autor. Faptul că a fost primită cu entuziasm de către oameni este încurajator pentru noi, de aceea ne dorim ca pe viitor Cărțișorul să devină printre cele mai iubite și dorite mărțișoare, atât de adulți, cât și de copii, mai ales că este realizat din hârtie manuală cu inserții de plante”, ne spune Dana. Deși nu s-a încheiat sezonul mărțișoarelor din această primăvară, se gândesc deja viitoarele personalități culturale, care nu vor fi neapărat din lumea poeziei: „Avem câteva idei privitor la personalitățile culturale care ar putea semna Cărțișorul de Autor în anii ce vin. Deocamdată, n-am propus nici unuia dintre ei și pentru ca surpriza să nu-și piardă din frumusețe, nici pentru autori, nici pentru cei care se vor bucura de Cărțișoare, preferăm să nu dezvăluim deocamdată”, punctează Dana. Cu rezerva izvorâtă din dorința de a surprinde plăcut și anul viitor, aceasta se rezumă la a afirma că în paginile „Cărți­șorului de Autor” vor fi prezenți oameni de cultură care vor dori să transmită, la început de primăvară, gânduri bune de purtat în dreptul inimii, pe post de mărțișor.

Pe lângă „Cărțișoare”, la Moara de hârtie se fac și mărțișoare ce redau frânturi din tradiția țesutului, în atelierul inedit de țesut mărțișoare și care se alătură atelierelor de mărțișoare poetice din hârtie manuală și materiale reciclabile, precum și celor de creat și tipărit felicitări. Desigur, acestea se aliniază, la rândul lor, atelierelor clasice de hârtie manuală, tipar manual, păpuși din papură, țesut la război. Broderiile cu motive decupate parcă din ștergare sau ii fac din aceste mărțișoare veritabile mijloace de punere în lumină a frumuseții meșteșugului românesc. „Este o mare provocare și o mare responsabilitate pe care ne-am asumat-o (promovarea meșteșugului autohton - n.r.), dar nădăjduim, cu ajutorul lui Dumnezeu, că vom reuși să ne atingem scopul”, își exprimă speranța Dana.

Dacă este să vorbim despre proiecte viitoare în pregătire, aflăm că unul dintre acestea va fi realizat împreună cu Institutul Cultural Român și urmărește revitalizarea meșteșugurilor și învățarea acestora de către români din diasporă. Marea provocare rămâne însă „Satul meș­teșugurilor”, un spațiu atipic, în dezvoltare, în care mește­șugurile prind viață, un loc în care descoperi și te redescoperi, o idee pusă în slujba oamenilor și a frumosului, așa cum îl descrie chiar Dana Georgescu. Văzându-l, am spune că „Satul meșteșugurilor” creionează deja succesul „Cărți­șorului de Autor”.


Galerie foto:

Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!