Analiză
Ce trebuie să ştie bugetarii despre Legea unică a salarizării

Ce trebuie să ştie bugetarii despre Legea unică a salarizării

Silviu Dascălu, 27 August 2009

Ministrul Muncii, Marian Sârbu, a spus că raportul dintre salariul de bază minim şi cel maxim în cazul personalului plătit din fonduri publice va deveni 1 la 15, apropiindu-se de practicile europene, iar armonizarea sistemului de salarizare se va realiza ţinând cont de importanţa, răspunderea, complexitatea activităţii şi nivelul studiilor necesare pentru desfăşurarea muncii respective.

Ministrul Muncii, Marian Sârbu, a enumerat marţi, în cursul întâlnirii cu sindicatele şi patronatele, principiile care au stat la baza elaborării proiectului Legii unice de salarizare, precizând că aceasta va reglementa salarizarea tuturor categoriilor de personal plătite din fonduri publice, aşa cum sunt definite în Legea finanţelor publice.

„Creşterile salariale necesare realizării acestui obiectiv vor avea în vedere indicatorii macroeconomici şi evoluţia indicatorilor sociali“, a spus Marian Sârbu.

El a menţionat că salariul de bază va deveni principalul element al câştigului salarial şi se va realiza prin includerea unor sporuri care au un caracter general.

Totodată, va fi creată o nouă ierarhie a salariilor de bază între domeniile de activitate în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate.

„Construcţia noului act normativ va urmări ca, la trecerea de la actualul sistem la noul sistem (...), nici o persoană să nu înregistreze o diminuare a salariului brut de care beneficiază potrivit actualelor reglementări. De aceea, afirmaţii de genul odată cu intrarea în vigoare a noilor reglementări scad salariile sunt absolut lipsite de orice fel de acoperire juridică şi, după aceea, şi faptică“, a afirmat Marian Sârbu.

Salariile vor avea incluse şi unele sporuri

Salariul de bază va deveni principalul element al câştigului salarial al bugetarilor şi va include unele sporuri cu caracter general ce nu vor depăşi 30% din totalul acestuia, a anunţat marţi ministrul Muncii, Marian Sârbu, cu ocazia întâlnirii avute cu sindicatele şi patronatele pe tema Legii unice a salarizării personalului plătit din fonduri publice.

El a explicat că multe dintre prevederile actualului proiect de Lege unică a salarizării au în vedere şi elemente ale acordului pe care Guvernul l-a încheiat cu Fondul Monetar Internaţional, iar procentul de 30% care să reprezinte suma sporurilor, faţă de 51% cât este în prezent, reprezintă un element prevăzut în acord.

„Pentru realizarea ponderii de 30% a sporurilor în total câştig salarial pe total personal bugetar au fost incluse în salariul de bază, pe lângă sporurile cu caracter general, adică sporul de vechime în muncă, sporul de prevenţie specific sănătăţii, spor de suprasolicitare neuropsihică specific învăţământului şi altele similare acestora, şi alte sporuri specifice unor domenii de activitate cum ar fi spor de confidenţialitate, fidelitate, spor de stabilitate, spor pentru radiaţii electromagnetice. Sporurile pentru condiţiile de muncă se vor acorda în continuare separat. Suma sporurilor acordate cumulat pe total ordonatori de credit nu poate depăşi 30% din fondul corespunzător alocat cheltuielilor salariale“, a precizat ministrul Muncii.

Potrivit lui Marian Sârbu, în ceea ce priveşte raportul între salariul minim brut pe economie şi câştigul salarial mediu brut, acesta va creşte astfel încât să atingă 50% în 2015.

„La realizarea acestui raport s-a avut în vedere atât acordul tripartit încheiat în anul 2008 cu partenerii sociali cu privire la evoluţia salariului de bază minim brut pe ţară în perioada 2009-2015, cât şi concluziile Comitetului guvernamental al Cartei Social Europene revizuite, astfel încât, etapizat, raportul între acesta şi câştigul salarial mediu brut să atingă ţinta de 50% în anul 2015“, a precizat Marian Sârbu.

După cum a spus ministrul Muncii, crearea unei noi ierarhii a salariilor de bază atât între domeniile de activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate a avut la bază criteriile de evaluare convenite cu partenerii sociali, şi anume nivelul studiilor şi competenţele, importanţa socială a muncii, complexitatea şi diversitatea activităţilor, responsabilitatea şi impactul deciziilor, expunerea la factori de risc, incompatibilităţi şi conflicte de interese, dificultatea activităţilor specifice, sfera de relaţii sau interacţiunea cu factorii externi şi condiţii de acceptare pe post.

În noua lege se va urmări şi simplificarea sistemului de salarizare prin reducerea numărului de grade şi trepte profesionale la maximum trei pentru fiecare funcţie, faţă de cinci câte sunt în prezent la majoritatea funcţiilor contractuale.

„Pentru funcţionarii publici s-au transpus prevederile din statutul funcţionarului public, salariul de bază având o componentă nouă. Pentru categoriile de personal care au statute proprii s-a menţinut numărul de grade profesionale şi de trepte prevăzute de acestea. Pentru funcţiile de conducere s-au prevăzut două grade, coeficientul de ierahizare cuprinzând sporurile cu caracter general, inclusiv sporul de vechime şi indemnizaţia de conducere“, a afirmat ministrul Muncii.

Promovarea personalului se va realiza conform prevederilor din statutele specifice fiecărui domeniu de activitate sau, în cazul în care nu este reglementată, se va face în post vacant, a precizat Marian Sârbu.

El a menţionat că implementarea noului sistem de salarizare se va realiza etapizat.

Patronatele nu sunt de acord cu proiectul

Patronatele consideră că proiectul Legii unice este bine conceput, dar nu sunt de acord cu majorarea salariului minim fără creştere economică, apreciind că altfel se va ajunge la inflaţie şi la decapitalizarea agenţilor economice.

Purtătorul de cuvânt al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR), Ovidiu Nicolescu, a declarat că organizaţia pe care o conduce apreciază că actualul proiect al Legii unice de salarizare a bugetarilor este unul bine conceput, dar are unele sugestii.

Nicolescu a spus că doreşte ca în proiect să fie o precizare clară că vor fi corelate creşterile de salariu în funcţie de creşterea productivităţii.

De asemenea, reprezentantul ACPR consideră că trebuie revăzut modul de corelare a funcţiilor de execuţie şi că trebuie să se ţină cont că legea trebuie completată cu o serie de reforme.

Nicolescu a spus că majorarea salariului minim se poate face numai dacă va creşte productivitatea, altfel se va ajunge la inflaţie şi la decapitalizarea agenţilor economice.

Legea de salarizare unitară a bugetarilor va permite creşterea accelerată, până în 2015, a salariilor mici şi va impune îngheţarea salariilor mari pentru o anumită perioadă, până când diferenţa dintre remuneraţia minimă şi cea maximă va fi redusă.

Salariile medii şi mari vor stagna

Salariul mediu brut lunar în sectorul public, de 2.199 lei în prezent, va stagna anul viitor, dar va creşte ulterior cu până la 56%, urmând să ajungă în 2015 la 3.430 de lei, conform datelor prezentate de ministrul Finanţelor.

El a precizat că evoluţia salariului mediu ia în calcul şi sporurile, nu şi al 13-lea salariu. „Creşterea cumulată în perioada 2010-2015 a salariului mediu lunar, în cei şase ani, este de aproximativ 56%. Este o dinamică de creştere prin care să asigurăm convergenţa şi cât de cât să ne apropiem de salariile din Uniunea Europeană, dar în acelaşi sens să ne corelăm cu creşterea economică“, a spus Pogea.

Potrivit ministrului, Legea de salarizare unitară va conduce la scăderea masei salariale de la 9,4% din PIB, cât este în prezent, la circa 6% din PIB în 2015.

„În urmă cu patru ani, masa salarială a sectorului public reprezenta aproximativ 5,5-5,7%. Dinamica în ultimii patru atât în ceea ce priveşte numărul de personal, nivelul de majorare a salariilor, cât şi sporurile au făcut ca masa salarială astăzi să ajungă la 9,4% din PIB, adică mai exact 46 de miliarde de lei. Nu putem să intrăm în Uniunea Europeană în 2015 cu salarii de 300 de euro, dar aceste salarii trebuie să fie corelate cu productivitatea şi evoluţia salariilor din mediul privat, acesta din urmă fiind cel care asigură până la urmă sustenabilitatea şi generează resursa pentru sistemul public“, a afirmat Pogea.

Salariul minim brut ar trebui să crească în 2010 la 705 lei

Salariul minim brut pe economie, elementul de referinţă luat în calcul în Legea de salarizare unitară în sectorul bugetar, ar trebui să crească de la 600 de lei, în prezent, la 705 lei anul viitor şi va continua tendinţa ascendentă până în 2015, termenul de aplicare a legii, când ar urma să ajungă la 1.100 lei.

Salariul minim brut va urca la 764 de lei (în 2011), la 845 de lei (în 2012) şi la 934 de lei (în 2013), pentru ca în anul 2014 să ajungă la 1.016 lei.

În 2015, termen luat în calcul de Guvern pentru finalizarea aplicării legii, salariul minim ar urma să ajungă la 1.100 lei, conform datelor prezentate, marţi, sindicatelor de către reprezentanţii Guvernului.

Cele mai mari majorări sunt astfel prevăzute pentru anii 2012 şi 2013, respectiv 10,7% şi 10,5% raportat la anul anterior.

În toamna anului trecut, reprezentanţii Guvernului, cei ai sindicatelor şi ai patronatelor au semnat un acord conform căruia salariul minim pe economie va reprezenta, până în 2014, echivalentul a 50% din valoarea salariului mediu pe economie. Astfel, salariul minim va reprezenta 37% din salariul mediu în 2010, raport care va urca la 40% în 2011, 44% în 2012, 47% în 2013, urmând să ajungă în 2014 la 50%.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!