Cele mai potrivite remedii pentru gastritele de primăvară

Odată cu venirea primăverii, există posibilitatea reapariţiei durerilor gastrice şi ulceroase. În aceste cazuri, folosirea fitoterapiei are o lungă tradiţie, fiind recomandate plante cu principii active slab alcaline, antiinflamatoare, hemostatice, cicatrizante şi calmante.

Gastritele sunt afecţiuni inflamatorii difuze ale mucoasei gastrice ce protejează pereţii stomacului. Gastritele acute sunt unele dintre cele mai frecvente, putând fi declanşate de consumul unor alimente prea fierbinţi sau prea reci şi excesiv condimentate, de consumul exagerat de băuturi alcoolice, tutun, cafea, ceai negru şi  medicamente. Gastritele cronice sunt caracterizate prin inflamaţii de lungă durată ale mucoasei.  Frecvenţa lor creşte cu vârsta după 40 de ani.

Gastrita hiperacidă este o afecţiune cauzată de existenţa unui dezechilibru între secreţia acidului clorhidric şi mecanismele de protecţie a stomacului. Simptome: dureri în capul pieptului, sughiţ, salivaţie intensă, arsuri (piroză), balonări, greaţă, senzaţie de gust acru sau amar în gură, vărsături şi diaree. Acestea apar imediat după o masă foarte condimentată, acrituri, usturoi, ceapă, ridichi, varză, alcool, tutun şi mâncăruri prăjite. Nu se bea apă rece în timpul mesei şi nici lapte rece înainte de culcare, întrucât stomacul este stimulat să secrete o cantitate mai mare de acid gastric, provocând reflux gastric.

Gastrita hipoacidă este o distrofie a mucoasei gastrice, cu reducerea sau dispariţia glandelor clorhidropeptice, diminuând astfel debitul secreţiilor.

Bolile ulceroase se caracterizează prin apariţia unor inflamaţii şi eroziuni în mucoasa stomacului (ulcer gastric) sau a duodenului (ulcer duodenal). Evoluţia gravă duce la erodarea straturilor profunde, cu răni deschise (nişe).

Printre cauzele declanşării ulcerului gastric se numără: o gastrită hiperacidă netratată, agresiunea excesului de acid clorhidric, infecţie cu bacteria Helicobacter pylori, alimentaţia cu preparate acide, bogate în grăsimi şi puternic condimentate, carne insuficient fiartă, mese luate în grabă, nerespectarea unor reguli stricte de igienă. Alţi factori favorizanţi sunt: consumul de alcooluri tari, condimente iuţi, fumatul excesiv, stresul, tulburări afective, surmenaj fizic şi intelectual, consumul în exces al unor medicamente. Atenţie la consumul conservanţilor acizi care se pun în gemuri, compoturi sau conserve!

Simptomele bolii sunt dureri violente în epigastru, cu iradieri în spate, după mese sau în cursul nopţii. Există o periodicitate a durerilor, atât în cursul zilei, cât şi cu caracter sezonier (mai frecvente primăvara şi toamna). Durerile sunt însoţite de greaţă, vărsături, balonări, constipaţie şi lipsa poftei de mâncare.

În ulcerul duodenal, puseul dureros survine mai ales primăvara şi toamna, cu perioade de acalmie în vară şi iarnă. Durerile apar la 2-4 ore după mese, uneori noaptea şi sunt mai violente decât în cazul ulcerului gastric.

Tratamentele fitoterapeutice

Gastritele hiperacide se tratează cu  infuzii sau decocturi din flori de salcâm, muşeţel şi gălbenele, herba de coada-calului, păpădie, patlagină şi rădăcini de tătăneasă, obligeană şi lemn-dulce. Dimineaţa şi seara este indicat să se ia câte o lingură de ulei de sunătoare. Gastritele hipoacide se tratează cu infuzii sau tincturi din gălbenele, şovârv, mentă, roiniţă, obligeană, sunătoare, măghiran, chimion şi portocale (coji) sau cu 50 g miere de munte, înainte de mese, cu efecte în normalizarea activităţii stomacului.

Gastritele foarte dureroase se ameliorează cu ceaiuri calmante, care conţin herba de pelin şi coada-racului, flori de muşeţel şi coada-şoricelului, rădăcini de tătăneasă, valeriană şi obligeană, seminţe de anason, chimion şi fenicul.

Gastritele alcoolicilor sunt remediate cu decocturi din frunze de roiniţă, seminţe de fenicul şi rădăcini de lemn-dulce, câte trei căni de ceai cald pe zi.

Bolile ulceroase se tratează cu infuzie din amestecul de plante: gălbenele, sunătoare, frasin, muşeţel, tătăneasă, salcâm, coada şoricelului şi stejar (scoarţă).

Este util şi amestecul din ulei de gălbenele cu sunătoare din care se ia câte o linguriţă, de trei ori pe zi, între mese, având proprietăţi cicatrizante.

În tratamente externe sunt recomandate comprese şi cataplasme cu bitter suedez în perioadele de criză sau cataplasme cu frunze de varză, terci de tătăneasă şi coada-calului. Mai întâi se unge zona cu ulei sau unguent de gălbenele.

Regimul alimentar recomandă mese mici, egale cantitativ, de patru-cinci ori pe zi, la ore regulate, ultima înainte de ora 20:00. În afara momentelor de criză se recomandă consumul zilnic de albumine, glucide solubile şi amidon, sub formă de piure de cartofi cu conţinut alcalin, carne fiartă de pui sau de vită, supe de legume, lapte, iaurt, brânzeturi proaspete, caş dulce, urdă, ouă moi, sucuri de legume (morcov, ţelină, sfeclă roşie, varză, cartofi cruzi), pâine uscată şi prăjită, paste făinoase bine fierte, orez, fulgi de ovăz, biscuiţi, mămăligă prăjită, gelatină, sucuri şi compoturi din fructe neacide (mere, pere, gutui, caise, piersici, cireşe, agrişe) puţin îndulcite.

O atenţie deosebită se acordă curei de dezintoxicare a organismului, folosind seminţe de dovleac puţin prăjite şi nesărate (4-5 pumni pe zi) şi se bea un borş preparat din tărâţe de grâu (la doi litri borş se adaugă doi litri apă, jumătate de kilogram miere de albine şi o lămâie tăiată în două).

Altă cură va utiliza un macerat din amestecul, în părţi egale, cu zeamă de lămâie, alcool 40%, miere de salcâm şi ulei de măsline; se păstrează la rece şi se administrează câte 50 ml de trei ori pe zi, cu 10-15 minute înainte de mese.

În timpul mesei nu se beau lichide, iar după masă bolnavul va sta culcat cu o compresă caldă sau cataplasmă cu făină de porumb pe abdomen.

Regimul alimentar impune multă răbdare şi perseverenţă, deoarece este posibil ca durerile ulceroase să reapară chiar după 6-7 luni cu aceeaşi intensitate.

Regimul de viaţă impune excluderea totală a fumatului şi o perioadă de linişte pentru cruţarea sistemului nervos, cu repaus fizic şi intelectual, chiar cu şedere în pat (15-20 zile) în perioada evolutivă. Echilibrul nervos va fi menţinut prin vizionări de filme, audiţii muzicale, citit de cărţi sau reviste şi plimbări sau sport în aer liber. Se vor evita profesiile care cer efort fizic şi psihic, cu încordări nervoase.

Viaţa trebuie să fie ordonată prin alternanţa dintre orele de muncă cu cele de relaxare. În timpul de odihnă se va respecta somnul zilnic de minimum 8 ore.

Săptămânal se face o baie caldă de 15 minute în care se introduc plante de roiniţă, rostopască, fân, flori de rozmarin sau esenţă de brad.

În fazele dureroase se aplică, zilnic, cataplasme calde pe abdomen, cu ceapă rasă sau parafină, ţinute 10-20 minute.