Banat
Conferința „Cultura eclesială, făuritoare şi păstrătoare a unităţii de credinţă, limbă şi neam”

Conferința „Cultura eclesială, făuritoare şi păstrătoare a unităţii de credinţă, limbă şi neam”

Răzvan Fibișan, 17 Martie 2018

La Timișoara a avut loc miercuri, 14 martie, conferința „Cultura eclesială, făuritoare şi păs­trătoare a unităţii de credinţă, limbă şi neam”, susținută de prof. dr. Vasile Ţâra, specialist și cer­cetător în probleme de fond ale istoriei limbii române. Expunerea orală s-a adresat studenților teo­logi, dar și celor care au dorit să-și îmbogățească bagajul informa­țional în ceea ce privește contri­buția culturii bisericești, născută la rândul său din/de pastorația clerului român, la formarea și păstrarea unității de credință, limbă și neam. La acest eveniment cultural au participat preoți, profesori și studenți ai Facultății de Litere, Istorie și Teologie din Ti­mișoara. Într-o societate care abundă în cultura informațională, discursul prof. Vasile Țâra, bazat pe studierea sutelor de cărți ale istoriei limbii române literare, a făcut referire atât la identitatea etnolingvistică românească, cât și la transformările produse de invenția și utilizarea pe scară largă a tiparului. După o muncă asiduă de mai bine de 45 de ani în cercetarea lingvistică, confe­rința profesorului cărturar a reliefat aportul culturii ecleziale (care s-a manifestat prin limba primelor traduceri de texte religioase și prin literatura creată de slujitorii Bisericii), la formarea și menținerea limbii și spiritualității neamului românesc, fiind un real periplu în istoria creștinării și a etnogenezei românești. „Despre vechimea creștinismului în spa­țiul carpato-danubiano-pontic, în care s-a format, a dăinuit și va dăinui mereu poporul român, măr­turisesc descoperirile arheologice, documentele istorice și mai ales limba română, care păstrează din latină termeni religioși fundamentali, precum: Dumnezeu, biserică, creștin, cruce, credință, rugăciune, preot etc. Istoriile limbii române admit că acești termeni fac parte din prima zestre lexicală pe care noi, ca popor romanic, am păstrat-o în drumul nostru de la latină la română. Aceasta este cea mai clară dovadă a faptului că noi am îmbrățișat creștinismul încă din epoca în care ne-am format, pentru că altfel nu s-ar fi putut păstra acești termeni, în condițiile în care, sute de ani, limba de cult în Biserica Ortodoxă Română a fost slavona”. Vorbind despre relația comunională dintre credință și cultură existentă la poporul român, profesorul Țâra a menționat: „De-a lungul a două milenii, credința și Biserica i-au ținut uniți sufletește pe români, chiar dacă aceștia trăiau răsfirați într-un spațiu geografic întins și chiar dacă s-au aflat multă vreme în zone administrative distincte, unde au conviețuit cu multe neamuri venite printre ei din timpul marilor migrații. Condiția de creștin a românilor din momentul apariției lor ca popor romanic a asigurat și continuarea culturii creștine în această zonă”.

La final, distinsul profesor a adus bibliotecii Centrului eparhial două cărți (Sfântul Antim Ivireanul, Predici – Un manuscris inedit din Basarabia; Arhieraticon Trilingv) donate de prof. univ. dr. Zamfira Mihail de la Universitatea București. Totodată, pă­rintele consilier Zaharia Pereș a transmis binecuvântarea Înalt­prea­­sfinți­tului Pă­rinte Mitropolit Ioan și gândurile de bine ale Preasfinți­tului Părinte Paisie Lugojeanul. Nu în ultimul rând, au fost adre­sate prof. Vasile Țâra cuvinte de apreciere pentru sprijinul acordat în vederea con­servării cărților de patrimoniu de la biblio­teca epar­hială, dar și pentru pre­zentarea mediatică a căr­ților afla­te în muzeul Catedralei Mitropo­litane.


Galerie foto:

Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!