Cum se manifestă şi cum se combate refluxul gastro-esofagian

Refluxul gastro-esofagian prezintă o simptomatologie extrem de răspândită. Jumătate din populaţia unei ţări în curs de dezvoltare ca România poate avea arsură în piept legată de acidul stomacal, măcar ocazional. Unii consideră acest lucru normal sau acceptabil, dar alţii chiar suferă şi se duc la medic să vadă ce pot face pentru aceasta.

Semne şi simptome

Boala de reflux gastroesofagian constituie o entitate clinică independentă, cauzată de mecanisme complexe de perturbare a motilităţii tractului digestiv superior, cu refluarea conţinutului gastric în esofag.

- Pirozis, „arsura“ retrosternală după fiecare masă, îndeosebi după ingestia de cafea, alcool, alimente fierbinţi, citrice, suc de roşii, produse mentolate etc. este favorizată de clinostatism.

- Regurgitaţia este refluarea conţinutului gastric/esofagian în faringe şi cavitatea bucală, fără efort, fără greaţă sau contractură abdominală. De obicei, regurgitaţia este acidă.

- Odinofagia este durere la deglutiţie, care indică instalarea unei esofagite severe.

- Disfagie (deglutiţie dificilă), care se constată rar (20-30%) şi denotă prezenţa stenozei peptice.

- Alte fenomene - faringiene, laringiene, bronhopulmonare, cardiace etc. (dispnee expiratorie, tuse nocturnă, distonic matinală, dureri precordiale, etc.).

Printre cauzele care duc la apariţia bolii se numără întârzierea evacuării gastrice, creşterea factorilor de agresiune asupra organismului, asocierea refluxului duodenogastric (sărurile biliare, enzimele pancreatice active). Pe lângă aceste cauze, există şi unii factori de risc, cum ar fi alimentele (grăsimi, ciocolată, suc de citrice), medicamente, alcool, tutun, suprasolicitări fizice. De asemenea, boala poate fi influenţată de asocierea cu obezitate, stomac operat, diabet zaharat.

Măsuri de prevenire şi combatere a refluxului gastro-esofagian

Măsuri generale: somn cu perna ridicată, reducerea presiunii intraabdominale prin regim hipocaloric (în caz de obezitate), renunţarea la brâie, curele strânse, corsete, combaterea constipaţiei, combaterea consumului de medicamente iritante (AINS) sau care relaxează sfincterul esofagian inferior (blocante de calciu, anticolinergice, aminofilina). Medicul are obligaţia de a informa pacientul cu privire la modul în care se manifestă refluxul gastroesofagian şi despre factorii care îl pot provoca. De asemenea, i se va recomanda un mod sănătos de viaţă, prin evitarea supraalimentaţiei şi a meselor servite înainte de somn.

Prognostic şi tratament

Dacă este depistată la timp şi dacă răspunde la medicaţia obişnuită, prognosticul bolii este favorabil. În caz contrar, pot apărea diverse tipuri de complicaţii, cum ar fi ulcerul esofagian, hemoragia digestivă superioară, stenoza peptică esofagiană şi anemia.

La copii, semnele clinice diferă de cele ale maturilor, aceştia prezentând stări de iritaţie, agitaţie, alimentaţie dificilă, regurgitaţie. Refluxul gastro-esofagian rămâne, totuşi, un fenomen specific vârstnicilor, iar boala se dezvoltă mai ales în caz de aciditate mai sporită în antecedente.

Refluxul gastro-esofagian poate apărea şi în timpul sarcinii, manifestându-se la circa 80% dintre gravide, în special în ultimul trimestru de sarcină, din cauza creşterii presiunii intraabdominale. După naştere dispar semnele clinice, iar persistenţa solicită revederea alimentaţiei şi a modului de viaţă.