Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Dă o carte pentru un frate

Dă o carte pentru un frate

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Ioan Bușagă - 19 Aprilie 2012

Îndemnaţi de iubirea frăţească şi patriotică, un grup de studenţi de la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti a demarat o campanie de strângere şi donare de cărţi pentru românii care trăiesc în afara graniţelor.

Campania "Dă o carte pentru un frate" are drept scop susţinerea şi întărirea fraţilor noştri din afara graniţelor ca să nu îşi uite identitatea şi limba maternă, precum şi determinarea autorităţilor statale vecine cu privire la recunoaşterea şi sprijinirea activităţilor culturale şi religioase în limba proprie. De curând, a fost organizată o nouă campanie de donare de cărţi, manuale şi alte materiale audio pentru românii din Vidin, zona etnografică a Timocului bulgăresc, unde românii constituie o comunitate foarte numeroasă. De asemenea, un român din Vidin, Ivo Filipov Gheorghiev, cu ajutorul campaniei desfăşurate la noi de Fundaţia "Părintele Arsenie Boca", Editura "Universitaria", profesori universitari, studenţi şi alte persoane de bine, a înfiinţat o bibliotecă românească ce cuprinde cărţi, manuale şcolare, CD-uri cu filme documentare sau artistice, muzică românească sau steaguri tricolore. "În viitorul foarte apropiat, prin campania "Dă o carte pentru un frate" se vor trimite părintelui paroh din localitatea Slatina, Solotvino în ucraineană, cărţi ortodoxe, în vederea constituirii unei mici şcoli de vară în jurul bisericii. Situată în jumătatea nordică a Maramureşului istoric, în această zonă trăiesc peste 10.000 de români care îşi păstrează intacte obiceiurile strămoşeşti şi limba maternă. Cei ce doresc să sprijine campania noastră, indiferent dacă sunt persoane fizice, asociaţii, edituri, biblioteci sau alte instituţii, sunt rugaţi să scrie pe adresa de e-mail: cartepentrufrate@yahoo.ro", a precizat Tudor Virgil Hila, student al Facultăţii de Istorie din Bucureşti.

Românii din zona Vidinului îşi păstrează credinţa şi tradiţiile milenare

Românilor timoceni, dar şi celor din celelalte zone, nu le sunt recunoscute identitatea şi limba maternă ca fiind românească, ci vlahă, după modelul statului sârb. Nu beneficiază de învăţământ primar şi secundar în limba maternă, iar în bisericile comunităţilor româneşti slujbele religioase sunt săvârşite în limba bulgară, doar într-o singură biserică din zonă se săvârşesc în limba română. În ciuda tuturor piedicilor, românii din zona Vidinului îşi păstrează credinţa şi tradiţiile milenare. "În a doua zi de Paşte, mii de români se întâlnesc în Albotina, unde a fost construită o veche mănăstire în stâncă de ultimii ţari Asăneşti, pentru a pomeni pe cei răposaţi, prin jucarea Horei Morţilor, o tradiţie milenară, în care sunt purtate în vârful unor beţe pozele celor care au murit în ultimele 40 de zile. Mănăstirea de la Albotina a fost distrusă de reprezentanţii regimului totalitar comunist, care pentru a da pierzării tot, au ars fresca pereţilor săpaţi în stâncă cu cauciucuri de tractoare şi camioane. Mănăstirea, deşi nefuncţională liturgic de mult timp, a rămas un loc sacru pentru cei din satele din împrejur, care vin aici şi se roagă pentru ca Dumnezeu să îi ajute. Până nu demult, cei ce sufereau de boli incurabile se culcau la baza stâncii în care este săpată mănăstirea şi se vindecau de boală", a adăugat Tudor Virgil Hila.