Banat
Dicționar al sufletului satului românesc dintre Mureș și Dunăre

Dicționar al sufletului satului românesc dintre Mureș și Dunăre

Pr. Dr. Valentin Bugariu, 12 Ianuarie 2019

La Editura Eurostapa a apărut lucrarea „Asociația Publiciștilor Presei Rurale din Banat” a profesorului și muzeografului Ioan Traia, președintele Asociației Publiciștilor din Presa Rurală din Banat. Volumul cuprinde istoria publiciștilor, revistelor, activităților derulate de Asociația Publiciștilor Presei Rurale din această parte de țară, putând fi un suport biobibliografic pentru alcătuirea de noi și noi lucrări care să evidențieze scoaterea dintr-o nedreaptă uitare a culturii și civilizației sătești bănățene.

Volumul reușește să prezinte viața Aso­ciației Publiciștilor Bănățeni de la înfiin­țarea ei, 10 aprilie 2008, și până în prezent. Anul trecut, asociația a împlinit 10 ani de activitate neîntreruptă în folosul comuni­tății sătești.

Primul capitol dezvăluie cititorilor activitatea cotidiană a acestei societăți culturale care îngemănează întreg Banatul: Voivodina, județele Caraș-Severin și Timiș. De altfel, de la în­ființare, asociația a avut în titulatură precizarea „din Banatul istoric”, mai pe urmă, la cererea motivată a confraților din Banatul sârbesc, a fost scoasă această precizare.

Întâia întâlnire a fost realizată, la inițiativa muzeografului Ioan Traia, la Muzeul Satului Bănățean, în 2008, atunci când a fost cuprinsă în agenda culturală o sesiune de comunicări cu tema: „Aspecte culturale din via­ța satelor bănățene”. Cu acest prilej, Ioan Traia a propus înfiin­țarea asociației, pentru care a fost constituit și un comitet de inițiativă din care au făcut parte: Aurel Turcuș, scriitor, Vasile Todi, publicist, Ioan Traia, Vasile Suciu, preot, Ștefan Tomoioagă și Victor Enache, publiciști.

La prima întâlnire au fost prezenți 17 redactori de reviste din Banatul timișean. Pentru a consolida acest nucleu al proiectatei asociații s-au desfășurat alte întâlniri: la Jimbolia, în 19 iunie 2009, la Muzeul Presei „Sever Bocu” și la parohia din Giarmata Vii, în 2 octombrie 2010, unde s-au prezentat publicațiile, prin realizarea unei expoziții, s-a prezentat un proiect de statut și s-au primit noi membri. Datorită acestor eforturi susținute în 2010, asociația a dobândit personalitate juridică, fiind ales primul Consiliu de conducere: Vasile Todi (președinte), Vasile Suciu (vicepreședinte), Ioan Traia (secretar general), Marinel Bârsan (trezorier), Bogdan Tămaș, Traian Trifu Căta (membri).

Întâlnirea de la Urseni din 20 noiembrie 2010 a însemnat întocmirea planului de activitate, propunându-se realizarea unui anuar. Președintele Vasile Todi și-a prezentat demisia, fiind ales președinte interimar preotul Vasile Suciu, care apoi a fost ales președinte titular, conducând destinele asociației până în 2013. La această întâlnire, profesorul Ion Murariu și-a prezentat cartea: Revista „Lumina satului” – repere monografice.

În vatra primitoare a părintelui Vasile Suciu s-a desfășurat și întâlnirea din 12 februarie 2011. Cu acest prilej a fost prezentat primul bilanț al asociației, a fost ales noul președinte și lansate mai multe cărți. În planul de activitate au fost trecute următoarele proiecte: editarea unui anuar, crearea unui blog (care a și fost realizat) și înființarea unei sucursale a asociației în Banatul sârbesc.

Primul Forum al publiciștilor din asociație a fost organizat la Șopotu Vechi (24 sept. 2011), la Săcălaz (6 oct. 2012), Torac (30 aug. 2013), Birda (27 sept. 2014) și Timișoara (Muzeul Satului, 27 iunie a2017).

Fiecare din aceste întruniri a vizat trei secțiuni distincte: organizatorică, comunicări știin­țifice, prezentare de carte.

Între cele organizatorice amin­tim: alegerile pentru conducerea asociației în 2014 și 2017 când a fost ales și confirmat în funcția de președinte prof. Ioan Traia, care și-a ales colaboratorii: Gheor­ghe Blejușcă (secretar), Petru Opruț (trezorier) precum și vice­președinții și membrii Comitetului de Conducere; au fost pri­miți noii membri, unii onorifici; a fost introdus un premiu anual, „Pavel Filip și Aurel Turcuș”, care recompensează pe cei mai vrednici publiciști.

În partea științifică au fost realizate comunicări susținute cu prilejul întâlnirilor membrilor asociației, dar și în cadrul unor simpozione naționale și interna­ționale, unde au participat unii membri care au reprezentat asociația: Vladimirovaț (20-21 aug. 2008, Simpozionul interna­țional „Vatră petroviceană și spiritualitate românească în spațiul Banatului”); Giroc (22 feb. 2014, Simpozionul internațional „Eco­uri ale Primului Război Mondial, reflectate în presa scrisă și memoriile combatanților”); Zrenianin (16-17 oct. 2014, Simpozionul internațional „Literatură și Presă în Banat”); Giarmata Vii (7 nov. 2015, Simpozionul interna­­țional „Vatră nouă 2000-2015. Factor de cultură și spiritualitate în cadrul comunității din Giarmata Vii”); Timișoara (14-16 apr. 2016, Academia Română, Congresul de istorie a presei „Tradiții ale presei științifice”); Arad (3 nov. 2016, Sesiunea națională de comunicări „Aradul - capitală politică a românilor transilvăneni”; 14 mai 2018, Sesiunea internațională de comunicări).

Viața culturală a satelor din Banat

Asociația a participat prin membrii ei la aniversarea revistelor sătești: Ferendia (2015 – 10 ani, „Vatra satului”); Săcălaz (4 oct. 2015 - 20 ani, „Foaia Săcălazului”); Giarmata Vii (7 nov. 2015 - 15 ani, „Vatră nouă”); Șopotu Vechi (12 dec. 2015 – 20 de ani, „Almăjul”).

În cadrul întâlnirilor jurna­liștilor sătești au fost lansate monografii ale unor localități sau parohii: Petrovasâla (Vladimiro­vaț, 2008, 200 de ani); Colonia Gătaia (2011, 80 de ani de la întemeierea comunității); Săcălaz (2012).

Capitolul al II-lea al cărții este închinat membrilor fondatori și de onoare. Membrii fondatori sunt Vasile Todi, publicist; Vasile Suciu, preot; Ioan Traia, muzeograf; Bogdan Tamaș, politolog, și Marinel Bârsan.

Membri de onoare sunt Dinu Barbu, publicist; Ioan Viorel Boldureanu, etnolog; Vasile Bogdan, redactor Radio-TV.; Ioan David, publicist; Mircea Miloia, inginer; Dan Radosav, jurnalist; Marcel Sămânță, jurnalist; Ioan Dorel Sinaci, profesor; Pavel P. Filip, condeier; Aurel Turcuș, publicist.

Capitolul al III-lea este destinat publicațiilor și redactorilor care fac parte din asociație. Sunt cuprinse 33 de publicații sătești, școlare, parohiale: 21 din Timiș, 8 din Banatul sârbesc și 4 din Caraș-Severin. Voi aminti doar câteva dintre acestea: „Almăjul”, revistă de cultură, redactor-șef: Gh. Rancu-Bodrog; „Anghelos”, revistă de spiritualitate, redactor-șef: Dan D. Gîrjoabă; „Arhanghelul”, revistă de cultură și religie rurală, redactori: Valentin Bugariu și Florin Popovici; „Cenăzeanul”, periodic de opinie și informare, redactor: Dușan Bai­ski; „Foaia Codrenilor”, revistă de cultură, tradiție și spiritualitate, redactor: Cornel Juica; „Foaia Săcălazului”, foaie independentă de interes local, redactori: Șt. Tomoioagă și Ghiță Blejușcă; ,,Foaia Săcoșană”, periodic al comunității, redactor: Gh. Lungu; „Foaia Șanovițeană”, periodic al comunității locale, redactor: Nelu Ioan Roșca; „Glasul Voislovei”, revistă a comunității, redactor: Petru Opruț; „Lumina satului”, redactori: Ion Murariu și Octavian Gruița; „Morisena”, revistă trimestrială de istorie, redactor: Dușan Baiski; „Sărcia”, publicația românilor sărcinenți, redactor Iancu Murărescu; „Suflet nou”, revista satului bănă­țean, redactori: Ioan Olărescu și Traian Galetaru; „Sfeșnicul”, revista parohiei și a școlii, redactor: Iliia Pavlovici Pătruț; „Tibiscus”, Revista Societății Literar-Artistice, redactor: Vasile Barbu; „Vatră nouă”, revista comunității, redactor: Vasile Suciu și „Vatra satului”, revista satului, redactori: Ioan Traia și Marius Iosif Circa.

Prin realizarea acestei cărți, mult așteptată, autorul Ioan Traia, muzeograf, profesor, dar și iscusit și generos cercetător al trecutului bănățean, oferă pu­bliciștilor bănățeni și, totodată, iubitorilor culturii bănățene un veritabil Dicționar al sufletului satului românesc dintre Mureș și Dunăre. Volumul va fi o dovadă a trecerii locului și oamenilor prin timp, o sursă valoroasă de cunoaștere pentru „viitorime”, dar și o dovadă palpabilă, care întărește o credință ce ne spune că „vorbele rămân neputincioase în fața faptelor”.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!