Timp liber
Dimitrie Belizarie, un pictor legendar

Dimitrie Belizarie, un pictor legendar

Dan Cârlea, 24 Octombrie 2014

În zilele acestea, Dealul Patriarhiei se îmbracă în haine de sărbătoare, primind închinătorii la moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou, păstorul monah de odinioară care, prin smerenie şi rugăciune, a ajuns atât de venerat după ce a plecat la ceruri. Iar Catedrala Patriarhală, cea care a fost martoră la atâtea momente istorice, de la construirea ei, începută în anul 1654, a fost „îmbrăcată” pe dinăuntru, adică pictural, cel mai recent de celebrul pictor bisericesc Dimitrie Belizarie.

De-a lungul istoriei sale, Catedrala a fost pictată de mai mulţi artişti bisericeşti. Despre primii nu se mai ştie nimic, ci datele în ceea ce priveşte pictura încep cu 1834, când Nicolae Polcovnicul a executat lucrarea în stil neoclasic, iar între 1932 şi 1935 Dimitrie Belizarie pictează din nou Catedrala, în manieră neobizantină.

În continuare vom trece în revistă câteva lucrări dintre multele executate de acest maestru al picturii bisericeşti, Dimitrie Belizarie.

Catedrala din Costeşti

Data de 18 aprilie 1930 a fost una de mare încercare pentru bisericuţa de lemn din Costeşti - Argeşti, aceasta arzând complet chiar în Vinerea Mare a Sfintelor Paşti, şi, odată cu ea, mulţi copii ai satului, aflaţi la slujbă. A început construcţia altei biserici, la iniţiativa Patriarhului Miron Cristea. La doi kilometri de locul în care a ars vechea biserică s-a ridicat una nouă, cu casă parohială, iar în cimitir, un paraclis. Această biserică a primit hramul „Sfântul Proroc Ilie”, iar pictura ei a fost realizată de Dimitrie Belizarie, sfinţirea având loc în 21 iulie 1935. La sfinţire a participat, pe lângă Patriarhul Miron Cristea, Episcopul Argeşului Nichita Duma şi Regele Carol al II-lea.  

Biserica „Sfântul Nicolae” din Comarnic

În anul 1910, în localitatea prahoveană Comarnic a fost definitivată construirea Bisericii “Sfântul Nicolae”, aceasta fiind zidită din piatră şi cărămidă, acoperită cu tablă zincată şi având formă de cruce, cu trei turle. Catapeteasma bisericii este făcută din lemn de tei şi îmbrăcată în foiţă de aur. Este pictată de Dimitrie Belisarie, iar cheltuielile au fost suportate de familia Bibescu, care a şi donat o serie de odoare: Sfântul Potir, Sfântul Disc, Sfântul Chivot, două sfeşnice cu câte trei braţe, pentru Sfânta Masă, toate fiind din argint.

Mănăstirea „Sfântul Ilie” din Topliţa

Alte picturi ale lui Dimitrie Belizarie pot fi admirate şi în biserica Mănăstirii Topliţa din judeţul Harghita, ctitoria Patriarhului Miron Cristea. De asemenea, biserica de lemn din curtea acestei mănăstiri a fost ridicată iniţial în satul Stânceni, judeţul Mureş, de preotul Gheorghe Ujică şi de fiii săi, în anul 1847, şi a fost strămutată în anul 1910 în mănăstire. Prima pictură, executată pe pânză, a fost realizată, se crede, de către pictorul Grigorie de la Târgul Pietrei, iar în 1928 a fost înlocuită cu lucrarea în stil bizantin a lui Belizarie.

Biserica Mănăstirii Căldăruşani

Un alt loc unde priceperea lui Dimitrie Belizarie se vede şi astăzi sunt pereţii bisericii Mănăstirii Căldăruşani de lângă Bucureşti.

Ctitorie a lui Matei Basarab, de la 1638, Mănăstirea Căldărușani este un monument important de arhitectură bisericească şi veche vatră de cultură – aici a existat o vestită şcoală de copişti care au contribuit la crearea limbii literare. Paul de Alep, care îl însoţea pe Patriarhul Macarie al Antiohiei în Ţările Române, scrie în 1653: „Este înconjurată de o apă fără sfârșit și fără fund, are hramul Sfântul Dumitru și se numește Căldărușani...” Vechea sală a tronului domnitorului Matei Basarab, din Mănăstirea Căldărușani, adăpostește acum Sala Tezaurului. Pictura bisericii mari a fost restaurată de Dimitrie Belizarie în anul 1911.

Biserica „Cărămidarii de Jos” din Bucureşti

Pe locul în care acum se află Parcul Tineretului şi blocurile din împrejurimile sale - considerat practic centrul Bucureştiului -, se afla pe vremuri mahalaua Cărămidarii de Jos. Zonele de intrare şi de ieşire a Dâmboviţei din Capitală erau mlăştinoase, aşa încât, în partea aceasta de ieşire - „Cărămidarii de Jos”, şi în fostul sat Grozăveşti, pe unde intra Dâmboviţa - zonă numită „Cărămidarii de Sus”, se stabiliseră comunităţi de meşteri cărămidari. Biserica actuală a fost construită în anul 1856, pe locul care fusese sfinţit încă din secolul al XVIII-lea. Istoria e mai complicată şi lungă, de aceea nu o redăm aici în totalitate, dar cei interesaţi o pot citi pe site-ul parohiei http://www.parohiacaramidariidejos.ro.

Această biserică poartă şi ea lucrări ale pictorului Dimitrie Belizarie, executate între anii 1929 şi 1930.

 

 


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!