Un public numeros a participat, la sfârșitul săptămânii trecute, la conferința susținută în cadrul Romanian Creative Week (RCW) de la Iași de Ioan Stanomir, critic literar, publicist și politolog, profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității București. Intitulată „Rusia și noi” și axată pe un subiect fierbinte al momentului, aceasta a deschis seria de conferințe organizată la RCW sub genericul „Conferințele creativității”, care a mai inclus un dialog-dezbatere între Andrei Pleșu și Vasile Bănescu și o conferință susținută de Horia-Roman Patapievici.
Carnavalul de la Veneția
Istoria Carnavalului de la Veneţia începe în anul 1162, însă primul document scris care atestă sărbătoarea datează din 1268, când este menţionată şi folosirea măştilor, conform carnivalofvenice.com. A fost autorizat oficial printr-un act emis de Senatul Republicii în 1296, în care se stipula că toată lumea are dreptul la distracţie înainte de Lăsatul secului pentru Postul Paştelui.
Carnavalul a luat amploare în secolul al XVIII-lea, când tineri bogaţi din întreaga Europă veneau incognito la Veneţia să se distreze, fără a fi recunoscuţi. Tradiţia a continuat până în 1930, când Benito Mussolini l-a interzis. Abia în 1979, un grup de veneţieni a hotărât să reînvie popularul carnaval. De atunci, este organizat anual, cuprinde manifestări stradale, baluri mascate, concerte şi parade ale costumelor și atrage turişti din întreaga lume.
Măştile conferă unicitate sărbătorii. Ele reprezintă fie personaje din „commedia dell’arte”, fie sunt sinistre, fie colorate şi strălucitoare. Cea mai cunoscută deghizare este „Bauta”, o mască albă cu un nas încovoiat, asortată cu o pelerină neagră şi o pălărie cu trei colţuri numită tabarro. Alte măşti celebre sunt Colombina, Medico della peste şi Moretta. Carnavalul de la Veneţia din acest an a început în 12 februarie și se va încheia la 1 martie, potrivit carnevale.venezia.it.