Expoziţie de desene şi gravuri de Pallady

În această perioadă, la Muzeul "Theodor Pallady" este deschisă expoziţia temporară "Volum şi perspectivă în creaţia grafică a lui Theodor Pallady". Expunerea face parte dintr-un ciclu iniţiat în anul 2003 cu scopul de a pune în valoare creaţia grafică a lui Theodor Pallady provenind din fondul generos al colecţiei Serafina şi Gheorghe Răut.

Colecţia soţilor Răut cuprinde câteva pânze semnate de Theodor Pallady, precum şi 800 de desene şi gravuri ale marelui pictor român, reprezentative pentru perioada lui pariziană.

32 de lucrări de grafică

Expoziţia reuneşte 32 de lucrări de grafică, remarcabile prin diversitatea tehnică - de la creion şi acuarelă la tuş, pasteluri şi acvaforte. Tematica este foarte variată, publicul putând admira portrete ("Doctorul Ioan Cantacuzino", "Bărbat citind", "Autoportret", "Tânără la malul mării"), nuduri ("Clara Spida", "Louise Cansot", "Nud cu măr - Ziţa Blondeau"), peisaje ("Place Dauphine", "Portul Le Havre", "În apropiere de Maudon", "Peisaj de ţară") şi naturi moarte. Uneori, Pallady experimentează subiecte legate de lumea artistică, acestea materializându-se în compoziţii inedite: o sală de lucru a bine-cunoscutei Académie de la "Grande Chaumière" sau "Modelul", care înfăţişează un nud în timp ce este desenat de doi artişti.

În căutarea clasicului şi a echilibrului

Personalitatea lui Theodor Pallady (1871-1956) a dominat mai mult de o jumătate de veac scena artistică românească. Intrarea pictorului în lumea artelor a coincis pe plan european cu o perioadă de mare efervescenţă creatoare, de tatonări, dar şi de mutaţii stilistice şi ideologice semnificative. În 1889, Pallady pleacă la Paris şi, începând din 1892, lucrează în atelierul lui Gustave Moreau, unde îi are colegi pe Matisse, Manguin, Jean Puy şi Camoin. Se întoarce în ţară în 1904, dar continuă să expună la Paris până în 1940. Creaţiile lui Theodor Pallady, spre deosebire de cele ale artiştilor francezi cu care împărtăşise atât formarea artistică, cât şi o durabilă prietenie, sunt expresia unei căutări perpetue a clasicului şi a echilibrului. Fascinat de aceste coordonate, Pallady se distinge de explozia afectivă a fovismului, dând totodată şi o notă autohtonă lucrărilor sale.

Expoziţia organizată de Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) poate fi vizitată până la sfârşitul acestui an.

Un slujitor emerit al artei

Micuţul Theodor se naşte în aprilie 1871, la Iaşi, în familia lui Ioan şi a Mariei Pallady. Copilăria şi-o petrece la moşia de la Perieni (Tutova), dar şi la Iaşi, până când este nevoit să meargă la Bucureşti pentru a urma cursurile liceului "Sfântul Gheorghe". După ce studiază ingineria la Politehnica din Dresda (1887-1889), pleacă în Franţa, unde se înscrie la Académie des Beaux-Arts. În acelaşi timp, lucrează în atelierul lui Jean Arman.

În 1892, intră în atelierul lui Gustave Moreau, unde va avea colegi pe Henri Matisse, care îi va deveni mai târziu bun prieten, pe Georges Rouault şi pe Albert Marquet. Urmează cursurile de la clasa lui Puvis de Chavannes.

În 1904, se întoarce în ţară şi expune la Ateneul Român şi la Saloanele Oficiale. Deschide mai multe expoziţii personale la Paris, până în anul 1940. De asemenea, expune la Bienala din Veneţia în anii 1924, 1940 şi 1942.