Un public numeros a participat, la sfârșitul săptămânii trecute, la conferința susținută în cadrul Romanian Creative Week (RCW) de la Iași de Ioan Stanomir, critic literar, publicist și politolog, profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității București. Intitulată „Rusia și noi” și axată pe un subiect fierbinte al momentului, aceasta a deschis seria de conferințe organizată la RCW sub genericul „Conferințele creativității”, care a mai inclus un dialog-dezbatere între Andrei Pleșu și Vasile Bănescu și o conferință susținută de Horia-Roman Patapievici.
Facultatea de Fizică din Iași are statut de „sit istoric”
Facultatea de Fizică din Iași a primit, cu valoare simbolică, statutul de „sit istoric”, acordat de Societatea Europeană de Fizică (European Physical Society - EPS) în semn de recunoaştere pentru rolul jucat în modelarea lumii fizicii moderne.
„Pentru Facultatea de Fizică înseamnă o recunoaştere a activităţii fizicienilor din Iaşi, încă de la înfiinţarea primului laborator din ţară de Electricitate şi Magnetism, care este, de altfel, şi cel mai vechi din România. (…) În România, Platforma de Fizică de la Măgurele a mai fost recunoscută, în anul 2017, de către Societatea Europeană de Fizică, drept sit istoric”, a declarat prof. univ. dr. habil. Cristian Enăchescu, decanul Facultății de Fizică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași, pentru Agerpres.
Cercetarea în fizică, la Iași, are o istorie îndelungată. Fizicianul Dragomir Hurmuzescu a obținut primele rezultate în cercetarea legată de imagistica medicală cu raze X şi experimente cu raze X (1896-1906) şi a scris prima lucrare ştiinţifică privitoare la efectul câmpului magnetic asupra reacţiilor chimice. Un alt fizician, printre puținii cercetători români care ar fi meritat Premiul Nobel, este Ștefan Procopiu, rămas în istoria științei pentru calcul corect al magnetonului teoretic, constanta fizică folosită şi în prezent pentru a descrie momentul magnetic al unui electron.