Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Cultură O vizită la Muzeul Colectivizării

O vizită la Muzeul Colectivizării

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Cultură
Un articol de: Ștefania Coșuleanu - 16 Feb 2023

Inaugurat în noiembrie 2020, Muzeul Colectivizării din România este prima instituţie muzeală din România care abordează această temă. Povestea muzeului gravitează în jurul a două planuri: viața lui Ioachim Bulai, care împlinise un an la declanșarea colectivizării, și firul științific al acestui proces.

Camere din cele două case din curtea familiei Bulai, de la 1906, respectiv 1941, au fost folosite de către autorități drept post de miliție și magazin al Cooperativei de Consum și Centru de Achiziții, se arată pe pagina www.muzeedelasat.ro.

Spațiul care poate fi vizitat este alcătuit din cinci camere ale noii case. Intrarea în muzeu se face prin camera din mijloc, cea mai mare, care a fost magazinul Cooperativei. În dreapta se află camera „Pământ”, care prezintă drama țăranilor, iar ultima cameră este denumită „Casa”, fiind spațiul de locuit al familiei. La aceste trei camere se adaugă alte două spații inaugurate la sfârșitul lunii noiembrie: camerele „Furia” și „Pâinea”. Acest ansamblu explică procesul colectivizării din România dintre anii 1949-1962, dar ilustrează și multe aspecte ale stilului de viață din regimul comunist, arată sursa citată.