Chiar în vreme de pandemie, Mihai Eminescu a fost sărbătorit cu prilejul împlinirii a 171 de ani de la naștere, desigur cu respectarea condițiile igienico-sanitare impuse de acest context. Reprezentanți ai instituțiilor culturale din București s-au întâlnit la vernisajul expoziției documentare „Vreme trece, vreme vine” din Sala „Theodor Pallady” a Bibliotecii Academiei Române. S-a vorbit despre importanța acestei sărbători pentru păstrarea identității naționale, precum și despre actualitatea operei poetului național.
Biblioteca Academiei Române a vernisat vineri, 15 ianuarie 2021, expoziția documentară „Vreme trece, vreme vine”, dedicată poetului Mihai Eminescu și celebrării Zilei Culturii Naționale. Despre importanța acestei sărbători și rolul ei simbolic în păstrarea și cultivarea identității naționale au vorbit acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române și președinte al Secției de Arte, Arhitectură și Audiovizual, prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române și director general al Bibliotecii Academiei Române (BAR), prof. univ. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române (MNLR), dr. Cristian Anița, director general al Arhivelor Naționale ale României, și actorul Ion Caramitru, directorul Teatrului Național „I. L. Caragiale” din București.
Integrala „Manuscrisele Mihai Eminescu”
În cadrul vernisajului a fost expusă integrala „Manuscrisele Mihai Eminescu”, ediție facsimilată în 38 de volume. În vitrinele din Sala „Theodor Pallady” se mai află expuse manuscrisul 2262, care conține „Legenda Luceafărului”, ediții ilustrate din opera eminesciană, materiale și documente de arhivă, corespondență, acte oficiale aflate în patrimoniul BAR și în colecțiile Arhivelor Naționale ale României. Pe simeză, Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei panotează peste 30 de desene în cărbune, realizate de graficianul polonez Leonard Salmen, un pasionat ilustrator al operei poetice eminesciene.
În deschiderea evenimentului, acad. Eugen Simion, președintele Secției de Literatură și Filologie a Academiei Române, a transmis un mesaj video înregistrat, în care a subliniat faptul că „Academia Română a reușit să publice, cu câteva decenii în urmă, toate cele 14.000 de pagini rămase în manuscris de la Eminescu, într-o serie de facsimile care însumează 38 de volume. Cred că este unul dintre cele mai importante lucruri care s-au întâmplat, după 1990, în cultura română”.
„Cultura este puterea popoarelor”
Amfitrionul acestei întâlniri a fost prof. ing. Nicolae Noica, care a ținut să amintească oamenilor de cultură prezenți la eveniment un citat din scrierile lui Eminescu: „Cultura este puterea popoarelor”, şi a adăugat că „guvernanții acestei țări vor înțelege acest lucru în anii următori”.
Expoziția „Vreme trece, vreme vine” cuprinde și documente expuse în premieră, cum ar fi dosarul de curatelă a lui Mihai Eminescu și acte care i-au aparținut poetului. Acestea au fost aduse pentru expoziție de la Arhivele Naționale ale României. Din partea acestei instituții a vorbit directorul general, dr. Cristian Anița, care a afirmat: „Expunem aici pentru prima dată dosarul de curatelă a lui Mihai Eminescu. Din păcate, această curatelă a venit prea târziu, când Eminescu nu a mai putut fi salvat. Data primei pagini din dosar, unde se găsește și semnătura lui Titu Maiorescu, este 10 iunie 1889”.
Din partea MNLR a vorbit prof. univ. dr. Ion Cristescu, care a invitat publicul prezent să recitească poezia „Doină”, scrisă de Eminescu, deoarece acest poem transmite multe adevăruri valabile și astăzi.
„Nu-l cunoaștem îndeajuns pe Eminescu, dacă nu-i citim și manuscrisele”
Din versurile postume ale lui Mihai Eminescu a recitat actorul Ion Caramitru, care a amintit că, în perioada cât a fost ministru al culturii, a inițiat și sprijinit facsimilarea manuscriselor lui Eminescu. „Am observat cât de importantă este această redare către public a manuscriselor eminesciene, căci nu-l cunoaștem pe Eminescu îndeajuns, dacă nu-i citim și manuscrisele. Constatăm din manuscrise că Eminescu a studiat tot timpul, a fost un veșnic student. Am găsit un caiet întreg care ne arată cât de științific a învățat el limba sanscrită, notițele și explicațiile fiind atât în limba română, cât și în limba germană. Din manuscrisele lui m-am inspirat și în spectacolele pe care le realizez”, a adăugat actorul.
Despre importanța manuscriselor eminesciene a vorbit și vicepreședintele Academiei Române, acad. Răzvan Theodorescu, care a precizat: „Eu cred că fiecare intelectual român ar trebui să cerceteze manuscrisele lui Eminescu, căci universul eminescian este o lume de cultură pe care nu cred că a mai atins-o cineva în civilizația românească”.
Emisiune poștală dedicată lui Eminescu
Vernisajul expoziției „Vreme trece, vreme vine” a fost urmat de lansarea, de către Romfilatelia, a emisiunii poștale „150 de ani de la prima serbare a românilor de pretutindeni”, desfășurată la Mănăstirea Putna, în anul 1871. Emisiunea poștală se dorește a fi un omagiu adus implicării în mișcarea unionistă a poetului Mihai Eminescu, după cum a menționat Cristina Popescu, director Romfilatelia.
Academia Română și-a îndeplinit și în acest an misiunea de onoare de a marca Ziua Culturii Naționale, sărbătoare cu statut național, pe care această instituție a inițiat-o și propus-o spre legiferare Parlamentului României în anul 2010, confirmată legislativ prin Legea nr. 238/2010. Stabilirea Zilei Culturii Naționale în data de 15 ianuarie, când este aniversată ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu, se datorează acad. Eugen Simion, care a dorit astfel să aducă un omagiu permanent personalității emblematice a poetului național.
Ziua dedicată culturii naționale s-a încheiat cu un concert susținut, la Ateneul Român, de Filarmonica „George Enescu”, sub bagheta dirijorului Horia Andreescu.
