Începând din 2013, anual, la 17 octombrie, este marcată Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial, sărbătoare inițiată de Adunarea Generală a UNESCO. Salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, respectarea patrimoniului cultural imaterial al comunităţilor, grupurilor şi indivizilor care aparţin acestora, sensibilizarea, la nivel local, naţional şi internaţional cu privire la importanţa patrimoniului cultural imaterial sunt doar câteva dintre obiectivele Convenției pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a UNESCO, care revin în atenția publică odată cu marcarea oficială a acestei zile.
România a acceptat această convenţie şi a depus instrumentele de ratificare la 20 ianuarie 2006, moment care a deschis posibilitatea înscrierii elementelor de patrimoniu cultural imaterial româneşti pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural al Omenirii, instrument principal de aplicare a respectivei convenţii. În prezent, țara noastră are înscrise șapte elemente de patrimoniu imaterial: ritualul călușului, doina, tehnicile de prelucrare a ceramicii de Horezu, colindatul de ceată bărbătească, jocul fecioresc, tehnicile tradiționale de realizare a scoarței în România și Republica Moldova și Mărțișorul - practici asociate zilei de 1 martie.
