Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Interviu Experienţă academică ortodoxă la München

Experienţă academică ortodoxă la München

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Interviu
Un articol de: Pr. Ştefan Sfarghie - 18 Noiembrie 2013
Teologia ortodoxă predată la Facultatea de Teologie Ortodoxă din München are misiunea de a face cunoscută tuturor creştinilor de acolo lumea parţial necunoscută de ei a ortodoxiei şi de a expune adevărul despre Dumnezeu, om şi lume, aşa cum ni l-a dat Însuşi Dumnezeu. Posibilitatea de a studia în Germania teologie ortodoxă, la o universitate de stat, este ceva unic în întreaga Europă Occidentală. 
 
Despre cercetarea teologică în spaţiul germanofon, despre dialogul cu celelalte teologii creştine din München şi despre Facultatea de Teologie Ortodoxă de acolo, am avut plăcerea să vorbim cu prof. dr. Konstantin Nikolakopoulos, profesor de teologie biblică în cadrul facultăţii.
 
Pentru început, spuneţi-ne câteva cuvinte legate de istoria acestei instituţii, bineînţeles în punctele ei cele mai importante.
 
Mă voi referi la principalele etape ale înfiinţării acestei facultăţi. În anul 1984, a fost mai întâi întemeiată aici o catedră, pe atunci cu profesorul Nikolaou, care preda teologie ortodoxă în general. Apoi, zece ani mai târziu, aproximativ în anul 1994-1995, a avut loc o dezvoltare a acelei mici unităţi de învăţământ academic, prin transformarea ei într-un institut teologic ortodox. Facultatea apare în documente până prin 2004 cu numele de „institut“. Apoi, s-a schimbat în această formă de astăzi „Ausbildungseinrichtung“, care desemnează statutul de facultate. O motivaţie a acestei dezvoltări a reprezentat-o vizita efectuată de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, care, în urma discuţiilor pe care le-a avut cu guvernul bavarez, a primit cadou încă trei catedre.
 
Noi suntem foarte bucuroşi că avem aici, în inima Europei, un lucru important pentru întreaga Ortodoxie: o facultate de teologie ortodoxă independentă şi autonomă. Noi folosim întotdeauna expresia: „ceva special“. Suntem ceva special, pentru că suntem într-adevăr singura facultate de teologie ortodoxă, cu studiu integral, din Europa de Vest. Suntem un unicat, în sensul că oferim un studiu teologic complet, cu obţinerea unei diplome de licenţă, de masterat sau doctorat, şi aparţinem direct de o universitate de stat. Nu suntem o facultate mare, însă acoperim toate disciplinele teologice, adică teologia biblică, cea istorică şi patristică, apoi cea sistematică şi cea practică. În anumite specializări planul nostru de învăţământ are prevăzută o colaborare cu alte facultăţi, cu cea romano-catolică, cu cea evanghelică, cu Facultatea de Filozofie etc. Absolvenţii primesc o diplomă în teologie ortodoxă, însă în pregătirea lor este prevăzută şi o specializare mai profundă în teologia ecumenică.
 
Pentru ca studiul să fie unul cât mai elaborat, interesant, dar şi captivant, ce profesori predau la această facultate?
 
În ceea ce priveşte corpul profesoral, aici predau doi profesori greci, eu şi prof. Athanasios Vletsis, apoi, din România, prof. Adrian Marinescu. Alături de ei avem doi colaboratori, dr. Anargyros Anapliotis şi drd. Georgios Vlandis. Colaborăm apoi cu alte facultăţi de teologie ortodoxă din întreaga lume. Spre exemplu, mai avem un alt profesor din Bulgaria, care vine aici de două ori pe an, prof. Bojidar Andonov, altul din Cluj-Napoca, prof. Ioan-Vasile Leb, care oferă aici cursuri ca profesori invitaţi. Aşadar, ne bucurăm de o prezenţă academică multiortodoxă, susţinută şi de existenţa unui număr de studenţi şi el foarte divers, şi anume din toate ţările ortodoxe. Sunt şi alţi colegi, inclusiv din alte facultăţi de teologie ortodoxă din afara Germaniei, care predau aici din când în când, aşa cum este preotul român Mircea Basarab din München, sau, cum s-a întâmplat în semestrul precedent, când a venit aici colegul sârb prof. Rodoljub Kubat din Belgrad. De asemenea, în luna decembrie va veni aici, din nou de la Cluj, prof. Stelian Tofană. Prin urmare, vin întotdeauna profesori noi, în aşa fel încât studiul să fie cât mai interesant. În afară de programul de studiu normal, avem organizată o relaţie foarte strânsă cu alte facultăţi de teologie ortodoxă din Europa, prin intermediul schimbului academic Erasmus. Vin prin urmare aici persoane din multe facultăţi, din Grecia, Bulgaria, România, Slovacia, Finlanda, dar şi din ţări care nu aparţin Uniunii Europene.
 
Care este mai precis locul acestui institut în spaţiul teologic ortodox? Dacă aici sunt predate toate cele patru domenii teologice, ce atenţie i se acordă disciplinei liturgică?
 
Mai întâi, noi avem legături foarte intense cu celelalte facultăţi de teologie ortodoxă din lume şi suntem, aşa-zicând, la acelaşi nivel în ceea ce priveşte organizarea instituţională. Altfel spus, diploma noastră este recunoscută ca având aceeaşi valoare în toată lumea ca şi cea obţinută în celelalte facultăţi; ca diplomă de teologie ortodoxă. Programul de studiu, adică diversele materii care sunt aici predate, nu sunt altele decât cele predate în celelalte facultăţi de teologie ortodoxă. Doar că, aşa cum am spus, noi avem aici ca studiu special teologia ecumenică, pentru că în Germania sunt foarte importante legăturile cu celelalte Biserici creştine.
 
Studiul liturgic este pentru noi foarte important. Avem în München, în apropiere, o biserică universitară, o biserică veche, istorică, greacă, pe care noi o folosim ca paraclis al facultăţii. Prin urmare, noi legăm strâns studiul academic cu slujbele bisericeşti, la care participăm cu toţii de mai multe ori în fiecare semestru. Ceea ce este mai special poate fi văzut într-un alt aspect foarte important, adică atunci când în urmă cu câţiva ani nu toate catedrele erau ocupate. Din acest motiv a trebuit să apelăm la profesori invitaţi. În mod special am invitat diverşi profesori din diferite ţări ortodoxe pentru liturgică şi practică liturgică, tocmai ca studenţii noştri să facă experienţa practicii liturgice din mai multe zone ortodoxe. În afara cursurilor care au loc aici, avem un program regulat de vizitare a tuturor parohiilor ortodoxe din München. Este vorba de peste zece parohii ortodoxe, aparţinând tuturor naţionalităţilor ortodoxe. Ne străduim aşadar să legăm studiul academic de experienţa liturgică şi pastorală. Astfel, avem şi un spiritual pentru studenţi, care este recunoscut oficial de către universitate.
 
Ce perspective are un absolvent după terminarea studiului în această facultate? Este angajat institutul, prin tot ceea ce oferă, în slujirea Bisericii Ortodoxe?
 
La încheierea studiului, studenţii au mai întâi posibilitatea să devină preoţi. Noi ne socotim, ca instituţie, în slujba tuturor Bisericilor Ortodoxe care activează în Germania şi mai mult, în întreg spaţiul germanofon. Prin urmare, ne îngrijim şi de creşterea sau viitorul eparhiilor ortodoxe din Germania. Mulţi absolvenţi devin preoţi, în special pentru spaţiul de limbă germană. Să nu uităm: doar aceşti absolvenţi deţin pregătirea necesară pentru a sluji Bisericii aici, în Germania. Absolvenţii noştri pot să devină şi profesori de religie. Acest lucru înseamnă că ora de religie ortodoxă este, alături de cea romano-catolică şi evanghelică, recunoscută în toate şcolile ca a treia posibilitate de studiere a religiei creştine şi există, prin urmare, posibilitatea ca absolvenţii noştri să fie angajaţi ca profesori de religie în întreaga Germanie. Mai sunt şi alte posibilităţi. Spre exemplu, studenţii pot fi angajaţi sau colaboratori într-una din eparhiile ortodoxe.
 
Care este procentul românilor care au studiat şi studiază aici, raportat la numărul total de studenţi pe care i-aţi format?
 
Numărul studenţilor români a fost la noi întotdeauna mare, raportat la numărul total de studenţi. Întotdeauna, cel puţin zece procente din numărul de studenţi au fost români. Şi este un procent mare dacă ţinem cont de faptul că aici vin studenţi din toate ţările ortodoxe: sârbi, bulgari, români, georgieni, greci şi, mai mult, germani, inclusiv neortodocşi. Unul dintre primii studenţi, care apoi a obţinut şi titlul de doctor, a fost pr. Ioan Moga din România. A studiat aici la institut, apoi a fost asistent, iar după obţinerea titlului de doctor a fost numit asistent în Viena, la Facultatea de Teologie Romano-Catolică. (Traducere din limba germană - prof. dr. Adrian Marinescu, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea „Ludwig-Maximilian“, München)