Transilvania
Horia Colan, o viaţă în slujba învăţământului şi cercetării

Horia Colan, o viaţă în slujba învăţământului şi cercetării

Dr. Ioan Lăcătuşu, 07 Martie 2016

Personalitatea profesorului Horia Colan este definită prin profunzimea şi calmul ardeleanului, dar şi prin rigoare, concizie, seriozitate şi exigenţă, toate însoţite de generozitate şi modestie. Rodnica sa activitate poartă pecetea profesionalismului şi a performanţei obţinute prin muncă stăruitoare zi de zi, până târziu în noapte, cu perseverenţă şi pasiune.

Profesorul Horia Colan, născut în Covasna, la 11 mai 1926, este descendent, pe linie directă, din trei importante familii din Araci, de unde îşi aveau originea ambii părinţi. Cele trei familii - Colan, Rafiroiu şi Cioflec - erau, la rândul lor, înrudite cu alte familii din localitate, dintre care Nema, Colt, Bucşa, Nistor, Axente, Leuca, Puşcariu, Ţânţăreanu, Glajaru, Grozea, Ciucaşel, Botoradu ş.a. Situată la mijlocul distanţei dintre Sfântul Gheorghe şi Braşov, localitatea Arpatac (azi, Araci), aflată la interferenţa culturii române cu cea săsească şi maghiară, s-a înscris în vetrele de cultură şi dăinuire românească din Ardeal, împreună cu renumite aşezări, precum Săcele, Râşnov, Răşinari, Săliştea ş.a. Araciul a dat culturii româneşti - alături de lideri locali - cum au fost protopopii Aurel Nistor şi Ioan Rafiroiu - numeroase personalităţi, dintre care mitropolitul Nicolae Colan, episcopul Veniamin Nistor, scriitorul Romulus Cioflec ş.a. Tradiţional, localitatea Araci a avut legături numeroase, diverse şi permanente cu „Ţara”. În acest context, la fel ca mulţi alţi români ardeleni, la începutul primului război mondial, tânărul Gheorghe Colan din Araci, fratele viitorului mitropolit Nicolae Colan şi tatăl academicianului Horia Colan, a trecut Carpaţii prin „Vama Cucului” şi a activat, pentru început, în „Garda demnităţii naţionale” şi „Liga Culturală pentru Unitatea Românilor”, secţia Ploieşti. La numai 18 ani, s-a înrolat voluntar în armata română şi a luptat la Mărăşeşti şi Nămoloasa, fiind distins cu medaliile „Bărbăţie şi credinţă cu spade” şi „Ferdinand I”.

Elev la Arad şi Cluj

La terminarea războiului de reîntregire naţională, după căsătoria cu Elena (n. Rafiroiu) şi terminarea studiilor de drept administrativ, Gheorghe Colan funcţionează ca notar comunal, apoi ca prim pretor la Covasna, Birchiş, Sântana, Cluj-Napoca şi Radna-Lipova (Arad). Horia Colan a urmat, astfel, şcoala primară la Covasna (Voineşti), clasele III şi IV la Birchiş, aproape de Mureş şi Săvârşin, apoi Liceul „Moise Nicoară” din Arad.

Elevul Horia Colan avea o notă de maturitate şi independenţă, pusă în evidenţă, printre altele, şi de faptul ca s-a deplasat singur de la Birchiş la Arad pentru susţinerea examenului de admitere. Timpul cursurilor liceale l-a petrecut la internat, unde era o disciplină de fier. A urmat clasele III şi IV la Seminarul Pedagogic Universitar (un timp numit şi Liceul Şcolii Normale Superioare), care era, de fapt, Liceul de Aplicaţie al Universităţii din Cluj, oraş în care tatăl său fusese numit prim-pretor. Atât la Arad cât şi la Cluj, a avut profesori excepţionali. La Cluj, aproape toţi profesorii de la disciplinele de bază erau profesori universitari.

După Dictatul de la Viena, în 5 septembrie 1940, împreună cu mama şi sora sa Stela, a părăsit Clujul într-un camion. La Arad, unde tatăl a primit funcţia de prim-pretor la Radna-Lipova, a continuat cursurile la Liceul „Moise Nicoară”, pe care le-a absolvit în 1944. În anii de liceu, el a fost preşedintele Societăţii de Matematică din şcoală (Societatea literară fiind condusă atunci de viitorul academician Ştefan Augustin Doinaş). Scrie articole la ziarul ştiinţelor şi călătoriilor şi colaborează la revistele de cuvinte încrucişate, în calitate de autor.

Din liceu a fost apropiat de cultura şi ştiinţa franceză. În perioada respectivă profesorii de franceză erau cetăţeni francezi în principalele capitale de judeţ, făcând parte din Misiunea Franceză din România. În cursul superior al Liceului „Moise Nicoară” a avut profesor pe Henri Michel, pe care îl ajuta la Biblioteca Cercului Cultural Francez, din Arad. Mai târziu, în activitatea ştiinţifică, exprimându-şi aprecierea şi apropierea faţă de cultura franceză, nu a neglijat nici cultura tehnică germană, cunoscută pentru performanţele sale.

A susţinut examenele în vara anului 1944, în condiţii excepţionale ale stării de război. În acel an, bacalaureatul a început la Arad, în luna iunie, dar din cauza bombardamentelor examenele s-au desfăşurat la Miniş. S-au susţinut câte şase ore de examene pe zi, timp de patru zile, ceea ce a solicitat un efort deosebit din partea tinerilor candidaţi. La numai o săptămână, a avut loc şi admiterea la Politehnica din Timişoara, la examen participând candidaţi din întreaga ţară, deoarece numai la Bucureşti şi Timişoara au fost locuri la învăţământul politehnic. În aceste condiţii, cu atât mai meritorii sunt rezultatele obţinute de Horia Colan, locul întâi din 69 de candidaţi reuşiţi la bacalaureat, şi tot locul întâi la admiterea la Politehnică, din 135 de candidaţi reuşiţi, pentru toate cele trei facultăţi reunite.

Studii în Timişoara, revenirea la Cluj

Politehnica din Timişoara era recunoscută pentru corpul profesoral de elită, alcătuit din mari profesori - mulţi dintre ei formaţi la prestigioase Şcoli Politehnice din Germania şi alte ţări europene - şi care au devenit apoi membri ai Academiei Române. Dacă anii de liceu au fost frecventaţi în timpul războiului, cei de facultate au coincis cu schimbările politice cauzate de instaurarea regimului comunist. Greva de solidaritate cu studenţii clujeni, din toamna anului 1946 (studentul Horia Colan a făcut parte din Comitetul studenţesc de grevă), a avut drept consecinţă suspendarea cursurilor pe un an de zile. După reluarea acestora, până la absolvirea facultăţii, o mare provocare, căreia studentul Horia Colan a trebuit să-i facă faţă cu eforturi deosebite, a constituit-o lipsa resurselor financiare necesare traiului cotidian.

După absolvirea facultăţii şi-a început activitatea, în condiţiile istorice cunoscute ale instaurării regimului comunist şi desfăşurată, în bună parte, în perioade grele pentru întreaga ţară şi, în acest context, pentru familia Gheorghe Colan, fost „funcţionar public al regimului burghezo-moşieresc” şi frate cu ierarhul cărturar Nicolae Colan.

Cu toate acestea, profesorul Horia Colan nu a făcut caz de greutăţile pe care le-a traversat şi, ceea ce este foarte important, în tot acest timp şi-a păstrat verticalitatea şi demnitatea.
După scurtul timp cât a lucrat la Întreprinderea de Transport Auto Cluj, a fost invitat la o şedinţă a catedrei de Tehnologia Materialelor, de către profesorul Alexandru Domşa, decanul Institutului de Mecanică, instituţie care în 1953 a devenit Institutul Politehnic, cu patru facultăţi. Întotdeauna, împreună cu ceilalţi colegi, nu uită să menţioneze faptul că profesorul Alexandru Domşa este întemeietorul cercetărilor de metalurgia pulberilor, în România, şi a Institutului Politehnic din Cluj, în 1953. De fapt, prima sa lucrare susţinută în cadrul Academiei Române, intitulată „Cercetări pentru elaborarea pieselor prin metalurgia pulberilor”, a fost elaborată împreună cu A. Domşa, G. Muller, V. Nicolae şi V. Moldovan şi susţinută la sesiunea ştiinţifică din Cluj a Academiei Române (1955) şi la prima sesiune ştiinţifică a Institutului Politehnic.

Performanţe la Politehnica din Cluj

După cum ne-a declarat profesorul Horia Colan, încă de la începutul activităţii didactice la Politehnica clujeană a ţinut toate cursurile liber, fiind pregătite temeinic şi completate permanent cu noutăţile apărute. Predând liber, săptămânal, cursul a căpătat pregnante calităţi didactice, claritate şi concizie, iar temele erau prezentate de la simplu la complex. În special capitolul de Teoria aliajelor (Diagrame de echilibru), prin modul cum a fost redactat, permitea studenţilor din anii 1 şi 2 să înţeleagă şi să asimileze o parte dificilă din Ştiinţa Materialelor. De aceea, atunci când au fost tipărite, cursurile profesorului Horia Colan au fost solicitate de profesorii şi studenţii din celelalte centre universitare. În condiţiile în care un curs tipărit costa la vremea respectivă, între 30 şi 50 de lei, la Iaşi „un Colan” se achiziţiona cu 500 de lei, ceea ce vorbeşte de la sine despre valoarea şi utilitatea cursului respectiv, cât şi de notorietatea autorului său.

Prestigiul şi realizările catedrei de Tehnologia metalelor, din cadrul Institutului Politehnic din Cluj-Napoca, recunoscute unanim în rândurile specialiştilor din ţară şi străinătate, sunt legate nemijlocit de faptul că această catedră şi laboratoarele de cercetare, a avut în decursul a 58 de ani doar patru şefi de catedră: Alexandru Domşa, Horia Colan, Victor Constantinescu şi Radu Orban.

În catedră a existat, în toţi aceşti ani, un climat favorabil obţinerii performanţelor individuale şi colective. Profesorul Colan, recunoscut pentru exigenţă şi rigurozitate, dar şi pentru generozitatea şi modestia sa, a avut relaţii colegiale cu toţi membrii catedrei. Îşi aminteşte că în toată această perioadă a colaborat îndeaproape cu marele său prieten, colegul Ştefan Kovacs, cel care l-a completat prin cunoştinţele sale practice în domeniul metalografiei, mecanicii fine şi tratamentelor termice. Emoţionant şi pilduitor pentru prietenia celor doi colegi este şi faptul că, atunci când Ştefan Kovacs a fost bolnav aproape un an de zile, Horia Colan i-a predat cursul fără a fi retribuit.

Om al catedrei, dascăl de cea mai autentică vocaţie, profesorul Horia Colan şi-a învăţat studenţii „pentru viaţă, nu pentru şcoală”, fiind un „creator de generaţii”, realizând „transferul şi continuitatea cunoştinţelor şi valorilor naţionale”. Dascălul eminent a fost, în acelaşi timp, un cercetător cu spirit inventiv, autor de numeroase lucrări şi studii cu caracter fundamental şi aplicativ. Semnificative sunt, în acest sens, cele aproape 60 de cercetări pentru uzine şi institute de specialitate, pe baza de contract, realizate pe parcursul a peste 50 de ani (1952-2003), dar şi în contribuţia sa la tratatul Tehnologia fabricării pieselor din pulberi metalice (Editura Tehnica, 1966), coordonat de profesorul A. Domşa, lucrare de referinţă, pentru care profesorul Horia Colan, a elaborat cel mai mare capitol referitor la Produse ale metalurgiei pulberilor.

În acelaşi timp, încă din primii ani de activitate la catedră, istoria tehnicii, în special, dar şi a ştiinţei, în general, şi-a găsit un loc important în activitatea sa, aceasta constituind o pasiune de când a fost elev, când citea cărţile din colecţia „Cunoştinţe folositoare”, coordonată de I. Simionescu, şi cărţile de anticipaţie scrise de Jules Verne. Profesionalismul şi prestanţa sa ştiinţifică şi morală au făcut ca profesorul Colan să-i urmeze profesorului Domşa la conducerea catedrei şi a Centrului de Cercetări pentru Metalurgia Pulberilor, între anii 1975-1985.

Din primii ani de activitate, în cadrul Politehnicii clujene, cu toate greutăţile inerente epocii, profesorul Colan a avut o bogată activitate de specialitate, întreţinând relaţii de colaborare ştiinţifică cu personalităţi şi instituţii de prestigiu în domeniul ştiinţelor materialelor, a metalurgiei pulberilor şi istoriei tehnicii, din mai multe ţări.

Are numeroase conferinţe şi comunicări de specialitate, între care şi conferinţe susţinute la Radio „Renaşterea” din Cluj, pe teme precum „70 de ani de la instalarea în scaunul de Episcop al Vadului, Feleacului şi Clujului a lui Nicolae Colan”, „Nicolae Colan - Biserica neamului şi unitatea limbii româneşti”, „Formarea mea prin carte, familie şi şcoală”.

Rector al Politehnicii şi academician

După 1989, a fost cu adevărat răsplătit prin alegerea sa ca rector al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, primirea în Academia Română, ca membru corespondent, apoi ca membru titular, în 2010, şi prin înaltele distincţii pe care le-a primit, mai întâi în străinătate, iar apoi în ţară.

Odată cu eliminarea restricţiilor de comunicare cu străinătatea, profesorul Horia Colan a desfăşurat o activitate internaţională ieşită din comun, fiind prezent, în fiecare an, începând din 1993, la toate congresele mondiale de istoria şi filosofia ştiinţei ale Uniunii Internaţionale de Istoria şi Filosofia Ştiinţei, ca delegat al României: Bucureşti, 1981, Saragoza, 1993, Liège, 1997, Mexico City, 2001 şi Beijing, 2005. A participat la toate congresele ICOHTEC (International Committee for The History of Technology), care au loc anual, inclusiv în anii care ţin concomitent cu cele ale Uniunii Internaţionale de Istoria şi Filosofia Ştiinţei: Budapesta, 1996; Belfort-Montbelard, 1999; Praga, 2000; Granada 2002; Petersburg-Moscova, 2003; Bachum, 2004, şi Leicester, 2006.
La toate aceste înalte manifestări ştiinţifice a prezentat comunicări, iar la o bună parte a condus lucrările unor secţii, în cadrul sesiunilor de lucru, dobândind o largă recunoaştere internaţională în rândul specialiştilor în domeniu şi stabilind relaţii strânse cu mari personalităţi ştiinţifice din întreaga lume. Prin participarea la congrese şi conferinţe şi prin vizite la universităţi din mai multe ţări, profesorul Horia Colan a devenit un adevărat „ambasador” al ştiinţei româneşti contemporane, făcând cinste României.

Au fost foarte utile şi legăturile cu principalele muzee tehnice din diferite ţării, unele dintre ele fiind cele mai importante din lume: Deutsches Museum (München), Muzeul de la Conservatoire National des Arts et Métiers (CNAM, Paris), Science Museum (Londra), Muzeele Naţionale Tehnice din Praga, Budapesta, Moscova, Oslo, Granada, Beijing etc.

De remarcat faptul că din totalul celor 51 de comunicări prezentate la congrese internaţionale, 44 sunt la cele organizate după 1989, din care 35 şi-au desfăşurat lucrările în străinătate, în 15 ţări. De menţionat că din totalul celor 66 de lucrări publicate în limbi străine, 39 sunt în limba franceză, 20 în engleză, patru în germană şi trei în rusă.

Cele mai importante, din punct de vedere al specialităţii, au fost congresele mondiale de Ştiinţa Materialelor şi cele de Metalurgia Pulberilor, din care cităm doar Grenoble 1975, EUROMAT-Paris 1993, PM- Paris 1994 - la care a condus şedinţa plenară.

Are importante studii și în domeniul istoriei științei și tehnicii, cu preocupări de valorificare a unor tradiții și priorități românești. Prin studiile de istoria ştiinţei, profesorul Horia Colan a „umanizat ştiinţa”, a pus în valoare contribuţiile transilvănene la dezvoltarea ştiinţelor tehnice în România, iar pe plan mondial s-a preocupat constant de punerea în evidenţă a priorităţilor româneşti în ştiinţă şi tehnică, de arheologia industrială şi de valorificarea moştenirii înaintaşilor.

Cetăţean de onoare al Clujului

În buna tradiţie a intelectualilor ardeleni, profesorul Horia Colan a participat la activitatea Asociaţiunii ASTRA, încă din 1986, când, la Sibiu, s-au sărbătorit 125 de ani de la înfiinţarea ei, în prezenţa, pentru prima dată după instalarea comunismului, a Mitropolitului Antonie Plămădeală, iar după reactivarea Despărţământului ASTRA Covasna -Harghita, prin alegerea sa ca preşedinte de onoare.

Cetăţean al Clujului de aproape 70 de ani şi cetăţean de onoare al municipiului de pe Someş, profesorul Horia Colan nu a uitat niciodată meleagurile natale. Împreună cu distinsele sale verişoare, Ileana Leuca şi Cornelia Costea şi cu doamna Monica Colan, soţia sa, a sprijinit constant activitatea Centrului Eclesiastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, a participat la mai multe manifestări cultural-ştiinţifice din zonă. De asemenea, a contribuit substanţial la ridicarea Bisericii „Sfântul Dumitru” din localitatea natală, Araci, fiind unul dintre ctitorii acesteia.

La fel ca Mitropolitul Nicolae Colan, profesorul Horia Colan şi-a făcut un obicei de a presăra conferinţele sale cu citate din gândirea unor oameni de cultură şi ştiinţă celebri, punându-şi în valoare calităţile de cărturar de elită, cu vaste cunoştinţe, nu numai în domeniul său de activitate. O parte din citatele cele mai dragi i-au devenit principii de viaţă cotidiană, precum cel al lui Jorge Luis Borges: „Mi-am imaginat întotdeauna Paradisul sub forma unei biblioteci”.

Personalitatea profesorului Horia Colan este definită prin profunzimea şi calmul ardeleanului, dar şi prin rigoare, concizie, seriozitate şi exigenţă, toate însoţite de generozitate şi modestie. Rodnica sa activitate poartă pecetea profesionalismului şi a performanţei obţinute prin munca stăruitoare depusă zilnic, până târziu în noapte, cu perseverenţă şi pasiune. După propria-i mărturisire, s-a format şi şi-a definitivat personalitatea „prin carte, familie, şcoală şi societate”, sau, altfel spus, ceea ce îl defineşte pregnant pe profesorul Horia Colan este cultul cărţii, al muncii, al familiei şi omeniei, familia oferindu-i „liniştea şi echilibru necesar rodnicei sale activităţii”. Soţia sa, medicul Monica Colan, împreună cu cele două fiice, cu ginerii, nepoţii şi celelalte rude, păstrează spiritul şi armonia familiilor româneşti tradiţionale.


Galerie foto:

Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!