Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Regionale Transilvania Hramuri și slujiri arhierești la sărbătoarea Sfântului Proroc Ilie

Hramuri și slujiri arhierești la sărbătoarea Sfântului Proroc Ilie

Galerie foto (10) Galerie foto (10) Transilvania
Un articol de: Ziarul Lumina - 22 Iulie 2016

Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul este protectorul spiritual al multor locașuri de cult din Transilvania, între care se află și numeroase așezăminte monahale. De Sfântul Ilie, un număr mare de credincioși au venit în pelerinaj la mănăstiri pentru a participa la slujbele oficiate de ierarhi cu ocazia hramului.

La sărbătoarea Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul, Înalt­preasfințitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a fost prezent la mănăstirea din localitatea bistri­țeană Nușeni, cu ocazia hramului. Cu acest prilej, noul altar de vară al Mănăstirii `Sfântul Ilie” a fost sfințit de ierarh, care a oficiat apoi Dumnezeiasca Liturghie. Soborul numeros de preoți veniți de pe valea Meleșului, protopopi, stareți și duhovnici de la mănăstirile din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, oficiali­tățile centrale și județene și credincioșii au serbat împreună pomenirea ocrotitorului spiritual al așezământului monahal.
În cuvântul de învățătură, IPS Mitropolit Andrei a vorbit despre văduva săracă din Sarepta Sidonului care i-a salvat viața Sfântului Prooroc Ilie și le-a îndemnat pe toate femeile să își pună și ele viața în slujba lui Dumnezeu. Așa au făcut bunicile și mamele care în vremuri de prigoană a creștinilor au fost un far luminos pe calea adevărului: `Femeii, Dumnezeu i-a oferit o slujbă deosebită. În vremurile grele, când în răsăritul Europei stăpânea puterea comunistă, nu se mai putea face educație religioasă sistematică. Religia a fost scoasă din școli, iar în Biserică se făcea când și când. Ei bine, un mare teolog, Paul Evdochimov a scris o carte, intitulată <Femeia și salvarea lumii>, și ne-a demonstrat cum femeia se pune în slujba lui Dumnezeu, deoarece în Rusia, dar și la noi, mama și bunica au salvat spiritualitatea creștină, educându-i pe copii și pe nepoți ca să nu piardă credința”. În cadrul Sfintei Liturghii a fost hirotonit ierodiaconul Arsenie, ieromonah, pe seama Mănăstirii „Ștefan Vodă" din localitatea Vad.
În cuvântul de la final, starețul Mănăstirii de la Nușeni, protos. Paisie Iloaie, le-a mulțumit tuturor și le-a spus câteva cuvinte despre ocrotitorul mănăstirii: „Proorocul Ilie, prin ridicarea la cer a unit pământul cu cerul”.
Apoi, IPS Arhiepiscop Andrei le-a prezentat credincioșilor temele puse în discuție la Marele Sinod din Creta, la care a participat alături de Preafericitul Patriarh Daniel și de alți membri ai Sfântului Sinod. Răspunsurile liturgice la Sfânta Liturghie au fost date de Corul Mănăstirii „Antim” din București.

Mănăstirea de la Nuşeni, raiul Năsăudului

Mănăstirea „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” de la Nuşeni a fost înfiinţată în anul 1991 pe un teren cumpărat în vremea ierarhului Nicolae Ivan. Pe vremea Arhiepiscopului Teofil Herineanu s-a aprobat înfiinţarea unei mănăstiri în apropierea ţinutului său natal (zona Becleanului). Astfel, pe terenul obţinut de Episcopul Nicolae Ivan în anul 1933 cu binecuvântarea Înalt­prea­sfințitului Teofil Herineanu se fac în 1991 demersurile necesare în vederea ridicării unei mănăstiri. O contribuție deosebită în această privinţă l-a avut preotul Marius Avram, paroh în localitatea Nuşeni. Stareţi ai mănăstirii de la Nuşeni au fost pr. Ilie Cira (1991-1995), în timpul căruia s-a pus piatra de temelie a noului aşezământ; protos. Sofian Ardelean, fost vieţuitor al Mănăstirii Sihăstria şi stareţ al Mănăstirii Nicula, care a adus proiectul după modelul bisericii de la Sihăstria. Actualul stareț al Mănăstirii Nușeni este protosinghelul Paisie Iloaie, care a fost stareț al Mănăstirii Parva-Rebra. Fiecare dintre stareţii şi vieţuitorii care au trecut pe la Mănăstirea „Sfântul Ilie”, alături de preoţii şi pelerinii care au cercetat-o de-a lungul timpului, au lăsat câte ceva demn de amintire pentru a fi cinstiţi în rândul ctitorilor sau binefăcătorilor. Biserica din cărămidă, cu hramul Sfântul Proroc Ilie Tezviteanul, a fost construită în anul 1998. Înainte de anul 2002 s-a ridicat casa monahală cu bucătărie, sală de mese, chilii, paraclis, camere de arhondar, beciuri şi alte spaţii aferente, necesare slujirii şi desfăşurării bunului mers al vieţii monahale. Biserica închinată Sfântului Proroc Ilie are un model arhitectural nord-moldovenesc. Pictura, în curs de execuție, este realizată de soții Ioan și Daniela Moldoveanu din Bucureşti şi ucenicii lor. Obştea, condusă de stareţul protosinghel Paisie Iloaie, numără în prezent 18 vieţuitori, care împletind ascultarea cu rugăciunea, desfăşoară o ampla activitate misionară, implicându-se în diverse campanii umanitare.

IPS Arhiepiscop Irineu la Mănăstirea Albac

Cu ocazia hramului, Mănăstirea „Sfântul Proroc Ilie” de la Albac, județul Alba, a îmbrăcat haine de sărbătoare. Înalt­preasfințitul Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, a oficiat Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie și a rostit un cuvânt de învățătură spre zidirea sufletească a obștii monahale și a credincioșilor pelerini din Țara Moților. În cadrul Liturghiei, la momentul rânduit, diaconul Iulian Dobra a fost hirotonit preot pe seama Parohiei Dealu Capsei, Protopopiatul Câmpeni.

Hram la Mănăstirea Toplița, județul Harghita

Hramul Mănăstirii „Sfântul Ilie Tezviteanul” din Toplița, județul Harghita, a început cu slujba Privegherii săvârșită de către Preasfințitul Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, marți 19 iulie. Înaintea începerii slujbei a fost scoasă la închinare Icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni, aflată în Biserica de lemn, care în anul 1928 a fost sfințită în apa Iordanului de către vrednicul de pomenire Patriarh Miron Cristea. Sărbătoarea a continuat pe 20 iulie, la așezământul monahal „Sfântul Ilie Tezviteanul”, cu Sfânta Liturghie oficiată cu ocazia hramului. PS Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei împreună cu Preasfințitul Visarion, Episcopul Tulcii au slujit Sfânta Liturghie fiind înconjurați de un sobor de preoți și diaconi. La Sfânta Liturghie, a avut loc și hirotonia întru preot a diaconului Pintilie Ciprian. După terminarea Sfintei Liturghii a avut loc slujba Parastasului pentru părinții Patriarhului Miron Cristea, înmormântați în cripta de sub biserică.
PS EpiscopVisarion, în cuvântul de învățătură, a spus: „Ne aflăm astăzi într-un loc binecuvântat, unde ne-am strâns pentru a ne pleca genunchii în fața Sfântului Altar mulțumind Părintelui Luminilor, pentru toată darea cea bună și toate binefacerile știute și neștiute pe care le revarsă din cer asupra fiecăruia dintre noi. Am venit astăzi cu credință în suflete pentru a ne adăpa de la acest izvor pururea dătător de speranță și încredere puternică în Dumnezeu și a ne bucura împreună de sărbătoarea Sfântului Proroc Ilie Tezviteanul, pe care Sfânta noastră Biserică îl prăznuiește în fiecare an la 20 iulie. Această zi ne aduce aminte de acest mare prooroc, care ne îndeamnă la credință jertfelnică, dragoste, apropiere mai mare de Izvorul tuturor darurilor cerești. Acesta a trăit înainte cu 800 de ani de venirea în lume a Mântuitorului și Domnului nostru Iisus Hristos. Proorocul Ilie rămâne și pentru noi, cei de astăzi, o icoană a credinței, a dragostei jertfelnice. (…) Rămâne o făclie luminoasă pentru viața Bisericii și astăzi și în veacurile care vor veni”.
Mănăstirea Topliţa, judeţul Harghita a fost întemeiată, în anul 1911, de patriarhul Miron Cristea, fiu al acestei aşezări, în perioada când era episcop de Caransebeş. Biserica mănăstirii, declarată monument istoric, a fost construită în satul Stânceni, sub conducerea preotului Gheorghe Ujica împreună cu fii săi, Ioan şi Ştefan, în anul 1847.

Slujire arhierească la Badon, Zalău

La prăznuirea Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, Preasfinţitul Petroniu, Episcopul Sălajului, s-a aflat în mijlocul credincioșilor din Parohia Badon, Protopopiatul Zalău, unde a săvârşit Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor impresionant de preoţi și diaconi, alături de care s-au rugat și sutele de credincioși care au participat la Sfânta Liturghie. În cadrul Dumnezeieştii Liturghii, PS Episcop Petroniu a hirotonit întru diacon pe tânărul teolog Vasile Mureșan, urmând ca acesta să fie hirotonit duminică preot pe seama Parohiei Lemniu, din Protopopiatul Jibou. Totodată, ierarhul a hirotonit întru preot al acestei comunități pe arhidiaconul Adrian Onica.
Fiind atestat pentru prima dată la anul 1323, satul Badon se află la o depărtare de aproximativ 11 kilometri de oraşul Zalău, pe teritoriul său fiind descoperite vestigii arheologice care demonstrează că zona satului a fost locuită din vremuri foarte vechi, de către triburile tracice, strămoşii dacilor.
În ceea ce priveşte viața bisericească, primele informaţii sunt menționate în anul 1733. Se aminteşte cu această ocazie că în Badon existau nouă familii de români iobagi, care aveau şi un preot, pe „popa Irimie”. Prima biserică despre care sunt informații a fost ridicată de către răzeşii moşierului Balduni Guch, în jurul anului 1726. Se menţionează în manuscrisele parohiei că acest moşier Balduni sau mai bine zis urmaşii lui, s-au judecat pentru o anumită moştenire. Câştigând procesul, moşierul respectiv, în semn de mulţumire adusă lui Dumnezeu, a donat pentru răzeşii lui trei hectare de teren, atât pentru biserică, cât şi pentru cimitir, şcoală şi locul casei parohiale. Biserica actuală a satului a fost ridicată începând cu anul 2007, în 2011 locașul de cult fiind târnosit. Biserica este pusă sub ocrotirea Maicii Domnului, hramul locașului de cult fiind Adormirea Maicii Domnului, dar își păstrează și hramul bisericii vechi, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil.

Sărbătoare la Catedrala Episcopală din Deva

Preasfințitul Gurie, Episcopul Devei și al Hunedoarei, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la Catedrala Episcopală „Sfântul Ierarh Nicolae” și „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Deva, cu prilejul sărbătorii Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul.
În cuvântul de învățătură, PS Episcop Gurie le-a vorbit credincioșilor prezenți despre personalitatea Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, care oferă credincioșilor „o pildă de viețuire duhovnicească profundă și de rugăciune fierbinte către Dumnezeu, prin tăria credinței sale el reușind să înfrunte rătăcirea celor care se închinau lui Baal și să le descopere contemporanilor săi pe adevăratul nostru Dumnezeu”. Ierarhul i-a îndemnat pe credincioși să îndrepte rugăciuni către Mântuitorul Iisus Hristos, către Maica Domnului și către toți Sfinții Bisericii dreptmăritoare, „căci prin rugăciune ni se înnoiește viața și ni se înnobilează sufletul spre simțirea celor duhovnicești și mântuitoare, care ne însoțesc spre moștenirea Împărăției lui Dumnezeu”.

Lăcașuri de cult ocrotite de Sfântul Ilie

Mai multe lăcaşuri de cult din Transilvania îşi sărbătoresc hramul de Sfântul Ilie, între acestea fiind numeroase aşezămintele monahale. Datorită vieţii sale ascetice, Sfântul Proroc Ilie Tezviteanul este un model pentru credincioşi, în mod deosebit pentru monahi, astfel că multe aşezăminte monahale îl au ca ocrotitor.
Între aşezămintele monahale din Transilvania care îşi serbează astăzi hramul se află Schitul „Sfântul Prooroc Ilie Tezviteanul“ din Pelişor, judeţul Sibiu, care a fost înfiinţat în anul 2005, cu sprijinul familiei de oieri Piloiu. Mai întâi s-a construit aici paraclisul din lemn al schitului, iar prima slujbă religioasă a fost oficiată pe 20 iulie 2005. Lucrările de construcţie la paraclis au fost realizate cu eforturile membrilor familiei Piloiu, fraţii Gheorghe, Ilie, Vasile şi Spiridon, sprijiniţi de familia Toma din Moşna. În 2006, pr. Iulian Ababei a fost numit egumen, în acelaşi an s-a început construcţia corpului de chilii, unde se află şi sala de mese pentru 150 de persoane, bucătăria şi alte anexe. Din 2008, aşezământul este schit de maici, iar stareţă este monahia Teoctista Ababei.
Pe 20 iulie îşi sărbătoreşte hramul şi aşezământul monahal din comuna Băişoara, judeţul Cluj. Schitul de la Băişoara a fost înființat în anul 1995, iar un an mai târziu a primit statutul de mănăstire. La început a fost ridicat un paraclis de lemn, iar mai apoi corpul de chilii. În 1999 s-a început ridicarea unei biserici în stil bizantin, după modelul bisericii Mănăstirii Sinaia.
Mănăstirea „Sfântul Ilie Tezviteanul“ - Dealu Mare, comuna Coroieni, judeţul Maramureş, este o mănăstire de călugări, înfiinţată în 1991. Ctitorul mănăstirii este arhimandritul Paisie Cosma. Biserica a fost construită din piatră şi cărămidă, pe dealul Gruiul Rotund, între 1991 şi 1993, şi are dotările necesare (apă curentă, curent electric). În incinta mănăstiri, pe lângă biserică mai sunt şi alte construcţii finalizate, precum casa monahală şi clădiri anexe, un altar de vară, un paraclis, o casă muzeu.
Tot în judeţul Maramureş îşi sărbătoreşte hramul şi Mănăstirea Dragomireşti. Alături de hramul „Sfântul Prooroc Ilie“, mănăstirea mai sărbătoreşte şi hramul „Naşterea Maicii Domnului“. La această mănăstire se fac pelerinaje, în mod tradiţional, la sărbătorile Izvorul Tămăduirii, de Sfântul Ilie şi la sărbătoarea Naşterea Maicii Domnului. Biserica veche de lemn a fost clădită în secolul XVIII, în anul 1722, şi a fost mutată la Bucureşti. O altă biserică a fost construită ca vatră de mănăstire în locul numit Valea Prihodistii de monahul Pimen Moldovan, între 1926 şi 1927, dar a fost mistuită de foc în 1949. A treia biserică din lemn a fost ridicată la Arinii Runcului, în vatra satului, prin sârguinţa preotului Codrea Nuţu şi a sătenilor, între anii 1951 şi 1957. În jurul acestei bisericuţe s-a format obştea călugărească, în 1990, închegată de ierom. Sofronie Perta, de la Mănăstirea Topliţa. Casa cu paraclis este clădită în 1993, iar icoana de lemn din secolul XVII a Maicii Domnului cu Pruncul, a fost descoperită în cenuşa incendiului din 1949, considerată făcătoare de minuni. (Diac. Cristian Țuțuroi, Alexandra Andereș, Viorica Văscu, Alexandru Moroianu, Oana Rusu)