Infrastructura şi construcţiile vor „înghiţi“ cei mai mulţi bani europeni în 2008

▲ Autorităţile române îşi propun ca în 2008 să atragă de două ori mai multe fonduri decât anul precedent ▲ Varujan Vosganian, ministrul economiei şi finanţelor, vorbeşte despre o absorbţie de până la 3 miliarde de euro a fondurilor europene în 2008, mare parte din ele fiind canalizate pe infrastructură şi construcţii, domenii previzionate ca „mari devoratoare“ de fonduri în acest an ▲ Interviul prezentat mai jos este preluat de la „EuROpeanul“, publicaţie realizată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor ▲ În interviu, ministrul explică de unde provin dificultăţile în absorbţia banilor ▲

Care este, în opinia dumneavoastră, rata ideală de absorbţie pentru fondurile alocate în 2007 şi 2008? Cât estimaţi că se poate realiza, în termeni reali?

Nici un stat nou intrat în Uniunea Europeană nu a avut, în primii ani după aderare, o rată foarte ridicată de absorbţie a fondurilor europene. Pe anumite segmente, se poate vorbi de o capacitate mai slabă de absorbţie. Avem, totuşi, experienţa programelor pre-aderare.

Consider că principala problemă este oferta limitată a pieţei, motiv pentru care invităm, pe lângă contractori români, şi investitori străini care să aplice pentru proiecte finanţate de UE. Mă aştept ca ţara noastră să absoarbă, în 2008, între 2,5 miliarde de euro şi 3 miliarde de euro din fonduri UE, comparativ cu 1,5 miliarde de euro în 2007.

„România va primi, în perioada2007-2013, 20 de miliarde de euro“

Care sunt dificultăţile cu care estimaţi că se va confrunta sistemul de gestionare a fondurilor europene în 2008?

Dificultăţile provin, în principal, din capacitatea firmelor de a prezenta oferte conforme tehnic şi financiar şi a autorităţilor publice locale de a pregăti proiecte. România va primi fonduri structurale şi de coeziune în valoare de 20 de miliarde de euro, în perioada 2007-2013.

La această sumă se adaugă alte 5 miliarde de euro contribuţia naţională. Lunile viitoare sunt esenţiale în eforturile noastre de a absorbi cât mai multe fonduri. Guvernul, administraţiile locale, managerii de companii, firmele de consultanţă şi băncile trebuie să se mobilizeze. Guvernul României poate să asigure sumele necesare pentru cofinanţare.

Spre exemplu, în 2008 este asigurată de la bugetul de stat cofinanţarea cheltuielilor eligibile în procent de 13% (bugetul local va suporta numai 2% din valoarea proiectului). Pentru demararea proiectelor aprobate, se asigură o prefinanţare de maxim 20% din valoarea eligibilă a proiectului, iar TVA-ul aferent cheltuielilor eligibile va fi suportat tot de la Bugetul de Stat. Autorităţile publice locale, ca principali potenţiali beneficiari ai investiţiilor finanţate din instrumente structurale, trebuie să-şi stabilească priorităţile şi să înceapă pregătirea proiectelor.

2008 va fi anul performanţelor în absorbţia fondurilor

Care sub-sectoare vor fi „aspiratoare“ de finanţări în opinia dv?

În primul rând, infrastructura şi sectorul construcţiilor. Trebuie să ridicăm spitale, şcoli, grădiniţe, să construim autostrăzi, aeroporturi, să modernizăm drumuri judeţene şi naţionale, să renovăm zeci de mii de blocuri comuniste din cartierele-dormitor, etc. Investiţiile în infrastructura de transport vor îmbunătăţi reţelele de transport rutier, feroviar, aerian, fluvial şi maritim, acordând prioritate proiectelor aflate pe reţeaua transeuropeană.

Se va îmbunătăţi gradul de conectare a infrastructurii naţionale şi regionale la această reţea. Beneficiile sunt evidente: creşterea accesibilităţii pieţelor regionale, naţionale şi internaţionale, reducerea duratelor de deplasare şi a costurilor de transport pentru pasageri şi marfă, precum şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor de transport.

Proiectele dedicate infrastructurii de mediu vizează respectarea normelor europene privind alimentarea cu apă, canalizarea, managementul deşeurilor, protecţia mediului. Investiţiile în domeniul energetic urmăresc creşterea gradului de interconectare cu reţelele transeuropene de energie, o utilizare mai eficientă resurelor şi vor majora ponderea în consum a energiei obţinute din surse de energie regenerabile. Vor mai fi investiţii substanţiale, care se vor realiza cu ajutorul fondurilor europene, în dezvoltarea turismului, pregătirea forţei de muncă, eficientizarea administraţiei publice, IT&C, IMM-uri, etc.

Cum v-aţi planificat campania de comunicare pe fonduri, pentru o absorbţie cât mai bună, în 2008?

Pentru ca intervenţiile structurale în România să fie promovate global, în mod coordonat şi sinergetic, pentru a se asigura publicitatea pentru acţiunea globală Uniunii Europene şi nu numai pentru un anumit domeniu, România a elaborat o Strategie Naţională de Comunicare pentru Instrumentele Structurale (pentru toate programele operaţionale), aprobată prin Memorandum, pe care se vor baza planurile de comunicare sectoriale trimise la Comisia Europeană. Pe de altă parte, sunt zeci de site-uri, emisiuni radio şi TV, articole şi analize în presa cotidiană centrală şi locală. Mingea este în terenul celor care doresc să beneficieze de aceste fonduri.

Ce vă îngrijorează şi ce vă mulţumeşte cel mai mult din acţiunile întreprinse în 2007? Ce greşeli veţi avea grijă să nu se repete în 2008 ?

Absorbţia fondurilor europene se face pe un fond economic bun. Dacă 2007 a fost anul performanţelor procedurale, anul 2008 va fi anul performanţelor în absorbţia fondurilor. În acest an, toate programele operaţionale au fost aprobate de Comisia Europeană. România a avut un comportament normal din punct de vedere al procedurilor. Tot în 2007 am contractat 95% din Fondurile PHARE 2005 iar pentru programul SAPARD, am depăşit previziunile CE, România solicitând suplimentarea sumelor alocate din bugetul Uniunii Europene.

▲ Îmbunătăţirea calităţii mediului, una dintre cele şase priorităţi ale României

Planul Naţional de Dezvoltare a României pentru perioada financiară 2007-2013 reprezintă documentul de planificare strategică şi programare financiară multianuală, aprobat de Guvern şi elaborat într-un larg parteneriat, care va orienta dezvoltarea socio-economică a României, în conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene.

PND reprezintă documentul pe baza căruia au fost elaborate Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 (CSNR), reprezentând strategia convenită cu Comisia Europeană pentru utilizarea instrumentelor structurale, precum şi Programele Operaţionale prin care se vor implementa aceste fonduri.

În Strategia de dezvoltare a PND 2007-2013 sunt reflectate principalele domenii ce trebuie dezvoltate pentru reducerea decalajelor existente faţă de UE.

PND-ul României pentru perioada 2007-2013 prevede şase priorităţi naţionale de dezvoltare:

- creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere;

- protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului;

- dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport;

- dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative;

- dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol;

- diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării.