Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MCCCILVIII): Înfiinţarea şcolilor teologice din Moldova (XIII)

Istoria creştinismului (MCCCILVIII): Înfiinţarea şcolilor teologice din Moldova (XIII)

Un articol de: Cezar ţăbârnă - 22 Octombrie 2009

Printr-un hrisov din anul 1803, Alexandru Moruzi, în a doua sa domnie a Moldovei (1802-1806), aproba cererea mitropolitului Veniamin Costachi de înfiinţare, la Mănăstirea Agapia, a unei şcoli de „carte grecească şi elenească“ pentru instruirea maicilor, cu „un dascăl bătrân procopsit la învăţătură“, până când se vor pregăti unele călugăriţe care să le înveţe pe celelalte, ca şi a unei şcoli moldoveneşti în care „fiicele de boieri, de mazili, de negustori şi de toată starea“ puteau să meargă pentru „învăţătura cărţii sau a lucrului mâinilor“ şi a altor „iscusite lucruri pentru cinstea şi folosul lor şi pentru podoaba patriei“, pentru prima dată un hrisov domnesc atestând preocuparea pentru învăţătura de grad mai înalt a claselor de jos, ca şi planul de învăţământ al unei şcoli de fete. În anul 1855, domnitorul Grigorie Alexandru Ghica al Moldovei a numit stareţ la Neamţ pe arhimandritul Dionisie Romano (1806-1873). Printre realizările din scurta sa stăreţie menţionăm înfiinţarea unei şcoli primare şi a unui gimnaziu în Târgu Neamţ, în incinta mănăstirii a înfiinţat un seminar („seminaria sfintelor mănăstiri Neamţu şi Secu“), în 1856, urmând să ia fiinţă şi o facultate de teologie, formând, în felul acesta, patru cicluri şcolare, fiecare cu patru ani (şcoală primară, gimnaziu, seminar şi facultate). La conducerea seminarului a fost numit ieromonahul Ghenadie Popescu (1808-1876), originar din Banat, cu studii teologice la Arad şi juridice la Pesta. După înlăturarea arhimandritului Dionisie de la conducerea mănăstirii, nici seminarul n-a mai funcţionat mult timp, iar Ghenadie a trecut profesor la seminarul din Roman şi apoi la cel din Bucureşti. La 2 martie 1855, Alexandru Ghica a semnat ofisul pentru deschiderea seminarului de la Mănăstirea Neamţ. Conform acestui plan, seminarul, care lua fiinţă, cuprindea trei cicluri: normal, gimnazial şi teologic, corespunzătoare ciclurilor de învăţământ: primar, secundar şi universitar.