Istoria creştinismului (MCCCVIII): Biserica Ortodoxă Română din Basarabia în perioada 1812-1918 (XXXI)

Cezar ţăbârnă, 05 Septembrie 2009

În anul 1905 s-a finalizat o clădire impunătoare în centrul Chişinăului, cu locuinţe pentru clerul catedralei şi 15 prăvălii, care constituiau o sursă importantă de venituri, iar între 1910-1911 s-a construit o impunătoare „casă eparhială“, alături de catedrală, cu trei nivele: prăvălii, aşezăminte ale eparhiei şi o şcoală de cântăreţi, cu o sală de conferinţe (toate acestea au fost demolate în timpul ocupaţiei sovietice). În 1914 Serafim Ciciagov (1908-1914) părăseşte scaunul arhiepiscopal al Basarabiei şi în locul lui vine Platon Rojdestvenschi, fost arhiepiscop al Americii de Nord şi Aleutelor, care a stat la Chişinău până în 1915, când a fost numit Anastasie Gribanovschi. În timpul arhipăstoriei lui au avut loc evenimente foarte importante pentru istoria poporului nostru. Astfel, la 19-20 aprilie 1917, la Chişinău s-a întrunit Congresul Preoţilor şi Învăţătorilor din Basarabia, în cadrul căruia s-a cerut autonomia Bisericii de aici, constituirea unei Mitropolii, în frunte cu un ierarh de neam român şi un „înalt sfat“ cu atribuţii legislative şi executive. Valul de autodeterminare bisericească a Basarabiei a fost impulsionat de „Decretul privind Cultele“, promulgat de Sovietul Suprem Rus la 23 ianuarie 1918, conform căruia „Biserica este separată de stat şi se asigură libertatea de conştiinţă completă“. Prin urmare, la 26 ianuarie 1918, arhiepiscopul Anastasie a format o comisie pentru convocarea unui Sinod Local bisericesc al Republicii Moldoveneşti, spre realizarea unei vieţi bisericeşti, ca urmare a independenţei politice faţă de Imperiu. În cadrul acestei comisii s-a discutat problema raportului Bisericii basarabene faţă de cea română şi la 7 aprilie 1918 a fost trimisă o delegaţie la mitropolitul Pimen al Moldovei. Mitropolitul Moldovei a explicat delegaţiei basarabene că prin independenţa politică a Basarabiei s-a restabilit fosta legătură canonică a Eparhiei Chişinăului şi Hotinului cu Mitropolia Moldovei şi Sucevei. A fost elucidată şi chestiunea autonomiei bisericeşti, mitropolitul arătând că această problemă nu poate fi numai a Bisericii basarabene, ea fiind o problemă a întregii Biserici Române.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!