Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MCD): Începuturile presei bisericeşti româneşti (VII)

Istoria creştinismului (MCD): Începuturile presei bisericeşti româneşti (VII)

Un articol de: Cezar ţăbârnă - 23 Decembrie 2009

Spre deosebire de periodicele bisericeşti din Ţara Românească şi Moldova, care aveau un pronunţat caracter bisericesc-teologic, cele din Transilvania aveau şi un caracter politic, literar, pedagogic şi chiar economic, datorită faptului că Biserica din Transilvania a avut un rol multiplu în viaţa poporului român până în anul 1918. După „Gazeta Transilvaniei“ (1838-1944), cu suplimentul „Foaie pentru minte, inimă şi literatură“ (1836-1865), editate la Braşov de marele cărturar George Bariţiu, a apărut o nouă tribună de luptă pentru dobândirea de drepturi şi libertăţi demo-cratice pentru români, „Organul luminării“, „gazetă bisericească, politică şi literară“ tipărită la Blaj, în 1848, de Timotei Cipariu, ajutat de Aron Pumnul şi Iosif Mani (în a doua jumătate a anului a apărut sub numele de „Organul naţional“). Mitropolitul Andrei Şaguna a pus bazele ziarului „Telegraful Român“, „gazetă politică, industrială, comercială şi literară“, care, de la 3 ianuarie 1853, apare neîntrerupt până azi, fiind astfel ziarul cu cea mai lungă existenţă din istoria presei româneşti şi ziarul cu cea mai lungă apariţie din această parte a Europei. Până în 1863 apărea de două ori pe săptămână, iar de atunci până în 1918, de trei ori. Din 1 ianuarie 1863, „Telegraful Român“ a apărut cu litere latine, folosind ortografia fonetică, fapt apreciat de mulţi cărturari români, între care şi Mihai Eminescu. A doua gazetă oficială ortodoxă, după „Telegraful Român“, a fost „Lumina“, „foaie bisericească, şcolară, literară şi economică, organ oficial al eparhiei ortodoxe arădene“. Apariţia ei a fost hotărâtă în „sinodul“ Eparhiei Aradului din anul 1872. A apărut de la 1 august 1872, sub redacţia asesorului (consilierului) şcolar George Popa, urmat de profesorul Iosif Goldiş, viitorul episcop de Arad, apoi de Vincenţiu (Vasile) Mangra, viitorul mitropolit al Ardealului. La 29 iunie 1875, „din motive grave materiale“, „Lumina“ şi-a sistat apariţia.