Istoria creştinismului (MCDV): Începuturile presei bisericeşti româneşti (XII)

Cezar ţăbârnă, 04 Ianuarie 2010

Spre deosebire de periodicele bisericeşti din Ţara Românească şi Moldova, care aveau un pronunţat caracter bisericesc-teologic, cele din Transilvania aveau şi un caracter politic, literar, pedagogic şi chiar economic, datorită faptului că Biserica din Transilvania a avut un rol multiplu în viaţa poporului român până în anul 1918. Astfel, în Transilvania, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, unii slujitori ai Bisericii au editat diferite reviste cu caracter istoric-literar. Spre exemplu, gazeta „Libertatea“ de la Orăştie (1902-1933) a fost întemeiată şi condusă de preotul Ioan Moţa. În 1915-1916 ea a apărut la Bucureşti, iar în anul 1917 la Cleveland, în Statele Unite, unde redactorul era trimis într-o misiune de guvernul român. Din anul 1905, „Libertatea“ era însoţită de „Foaia interesantă“, cu articole pentru popor, redactată de acelaşi preot, foaie care a apărut apoi şi la Bucureşti şi Cleveland. Din 1906, pe lângă aceste două gazete, a iniţiat şi una economică, „Tovărăşia“, redactată de Vasile Osvadă, cu îndrumări pentru ţărani, iar din 1909, una umoristică - „Bobârnaci“, redactată de Ermil Borcea. La aceste patru periodice au colaborat şi unii dintre scriitorii din vechea Românie. În anul 1918, profesorii Nicolae Bălan, Silviu Dragomir şi Ioan Broşu, toţi teologi, au iniţiat „Gazeta poporului“ la Sibiu, care milita pentru unirea Transilvaniei cu Patria-mamă. Toate periodicele, literare, economice şi politice, redactate de slujitori ai Bisericii, au îndeplinit un rol important în procesul de culturalizare a credincioşilor şi în întărirea conştiinţei lor româneşti, pregătind drumul spre marele act de la 1 De-cembrie 1918. Chiar dacă unele au fost modeste, le re-vine meritul de a fi pregătit drumul publicaţiilor valoroase bisericeşti de după 1918.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!