Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Evanghelia zilei Istoria creştinismului (MCLXXXI): Comunităţi ortodoxe române din afara graniţelor (VII)

Istoria creştinismului (MCLXXXI): Comunităţi ortodoxe române din afara graniţelor (VII)

Un articol de: Cezar ţăbârnă - 30 Ianuarie 2009

În cadrul comunităţilor româneşti din străinătate un loc de seamă îl ocupă aşezămintele româneşti de la Locurile Sfinte, Ierusalim, Ierihon şi Iordan. În 1997 a fost numit ca reprezentant al Patriarhiei Române la Sfintele Locuri arhimandritul Ieronim Creţu, până atunci ecleziarh al Catedralei patriarhale din Bucureşti. Încă de la învestire, Preacuvioşia Sa a iniţiat noi lucrări de restaurare şi înfrumuseţare a Aşezământului românesc din Ierusalim, situat în partea de nord-vest a vechii cetăţi a Ierusalimului. În partea de jos a Aşezământului este un spaţiu mai mare care serveşte ca bibliotecă şi cameră de oaspeţi, împodobit cu picturi care prezintă istoria creştinismului românesc începând de la propovăduirea Sfântului Apostol Andrei pe teritoriul patriei noastre şi până la martirajul sfintei familii a Brâncovenilor. În curtea exterioară a aşezământului există un alt corp al clădirii, de dimensiuni mai mici, în care sunt grupate câteva camere pentru locuit. Dorinţa de a extinde aşezământul s-a concretizat într-un frumos proiect aprobat de autorităţi, care cuprinde în special extinderea căminului cu spaţii pentru locuit şi pentru primirea pelerinilor. Demararea lucrărilor la acest proiect a fost întârziată de lipsa fondurilor, canalizate în mare parte spre definitivarea aşezământului românesc din oraşul biblic Ierihon. Aşezământul românesc din Ierusalim, pe lângă rolul său de Reprezentanţă a Patriarhiei Române la Sfintele Locuri, este şi centru monahal cu rânduială şi organizare specifică mănăstirilor din ţară. Obştea monahală care se străduieşte pentru buna desfăşurare a activităţilor de aici nu este prea mare şi niciodată nu a depăşit numărul de 7-8 monahi. Aceştia provin de obicei de la mănăstirile din ţară şi au înalte calităţi morale şi intelectuale, dar şi multă râvnă de a sluji în folosul Bisericii. Pe lângă ascultările comune care ţin de o bună desfăşurare a serviciului liturgic de peste zi, fiecare monah sau reprezentant al obştii monahale are în grijă şi o ascultare care ţine de partea administrativă.