Jumătate din firmele româneşti sunt afectate grav sau foarte grav de criză

07 Mai 2009

Potrivit unui sondaj realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, 23,53% dintre firmele intervievate au fost afectate „la un nivel catastrofal“ de criza financiară, iar la 25,49% efectele negative au fost foarte mari z Specialiştii în domeniu estimează că până la sfârşitul acestui an vom avea peste 20.000 de firme în insolvenţă sau reorganizare judiciară.

Jumătate dintre IMM-uri sunt afectate grav sau foarte grav de criza economică şi financiară, potrivit unui sondaj realizat în luna aprilie de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), care arată că doar 2% dintre firme nu resimt efectele crizei.

Sondajul realizat în cele opt regiuni de dezvoltare a arătat că 23,53% dintre firmele intervievate au fost afectate „la un nivel catastrofal“ de criza financiară, iar la 25,49% efectele negative au fost foarte mari.

De asemenea, 36,27% dintre IMM-urile respondente au recunoscut un impact mediu al noului climat economico-financiar asupra activităţii lor, iar 11,76% dintre acestea au declarat că afacerile pe care le derulează au avut de suferit doar în mică măsură.

„Faptul că doar 2% dintre firme, adică doar două firme din 100, spun că profitul s-a menţinut pe un trend ascendent în condiţii de criză este o chestiune foarte gravă la care nici eu nu m-am aşteptat. În aceste condiţii, ne aşteptăm la un număr mare de falimente şi la scăderea cifrei de afaceri şi trecerea pe pierdere“, a declarat preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.

Pe de altă parte, majoritatea întreprinzătorilor (80% dintre respondenţi) consideră că măsurile adoptate de autorităţile publice pentru a reduce impactul crizei economice asupra IMM-urilor sunt nesatisfăcătoare, iar pentru 13% acestea sunt satisfăcătoare.

Doar 1% dintre intervievaţi au apreciat ca bune măsurile autorităţilor. În România sunt înregistrate peste 600.000 de întreprinderi mici şi mijlocii.

„Aceste rezultate ar trebui să dea de gândit autorităţilor publice pentru că dacă nu se iau măsuri ne vom trezi cu rezultate mult mai slabe decât s-a anticipat“, a afirmat Nicolescu.

Speranţe în ajutoarele de stat

În aceste condiţii, reprezentantul Consiliului IMM-urilor a apreciat că firmele ar putea să apeleze la ajutoare de stat care să le sprijine activitatea.

„Doar 4% dintre firme au beneficiat de ajutor de stat în ultimele şase luni, deşi 70% dintre respondenţi au afirmat că au nevoie de ajutor de stat într-o măsură foarte mare şi mare. În criză, când putem să utilizăm aceste instrumente, acestea sunt foarte puţin promovate“, a adăugat Nicolescu.

El a precizat că deşi la nivelul Comisiei Europene suma maximă care poate fi acordată ca ajutor de stat a crescut de la 200.000 de euro la 500.000 de euro, în România nu s-a reglementat acest lucru.

„Ne împrumutăm de la Banca Mondială sau de la alte instituţii, în loc să facem ceea ce este mult mai uşor - să nu impozităm profitul reinvestit în producţia de produse ecologice, să subvenţionăm dobânzile bancare, să acordăm garanţii. Este necesară modificarea rapidă a procedurilor de acordare a ajutoarelor de stat, respectiv simplificarea acestora şi creşterea sumei maxime“, a menţionat Nicolescu.

Sondajul a relevat că peste jumătate dintre firme nu cunosc condiţiile şi procedurile de acordare a ajutoarelor de stat.

O altă modalitate de a obţine fonduri pentru susţinerea IMM-urilor ar putea să fie în opinia lui Nicolescu trecerea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului la Ministerul IMM-urilor.

20.000 de falimente până la sfârşitul anului

Specialiştii în domeniu estimează că până la sfârşitul acestui an vom avea peste 20.000 de firme în insolvenţă sau reorganizare judiciară. Adică mai mult de 4% din totalul firmelor active, potrivit unui studiu al companiei Coface. „Acest lucru va duce la mari dezechilibre economice, cele mai afectate ramuri urmând să fie comerţul, construcţiile, imobiliarele şi agricultura“, afirmă Cristian Ionescu, Country Cluster Manager Coface.

De altfel, aceste sectoare au fost afectate atât în 2008 (când 56% din cele circa 14.500 de companii aflate în faliment proveneau din comerţ şi construcţii), cât şi în primul trimestru al acestui an. Cea mai importantă şi mai alarmantă schimbare în ultimele luni este că au intrat în insolvenţă aproape 900 de firme din industria prelucrătoare (circa 18% din total, faţă de aproximativ 15% în 2008). Cea mai impresionantă evoluţie este cea a ponderii companiilor specializate în tranzacţii imobiliare, de la 1% în 2008 la 6% în primul trimestru.

Există însă voci care cred că situaţia nu este chiar atât de gravă. „Este o reaşezare firească a pieţei în noul context economic. Ceea ce este important nu e atât numărul companiilor care intră în faliment, cât valoarea lor de piaţă şi domeniul în care activează. Statul ar trebui să sprijine, prin intermediul fondurilor structurale, firmele din industria prelucrătoare (mai ales cele «high-tech»), care se confruntă cu probleme“, crede Dragoş Pîslaru, manager general al GEA Strategy & Consulting.

Anul acesta va fi bătut orice record în ceea ce priveşte numărul companiilor intrate în faliment. Doar în primele trei luni s-au înregistrat 5.000 de noi cazuri de insolvenţă.

Falimente răsunătoare şi în ultimii ani

Lanţul de magazine Universâall, şantierul naval Navol Olteniţa, Eurasig, Rulmentul Braşov, fabrica de sticlă Star Glass Târgu-Jiu, societatea Termoficare Piteşti, Danubiana Bucureşti, Hein România sau Brilliant Club sunt doar câteva dintre numele din businessul autohton care au intrat în faliment în ultimii ani. De altfel, 14.483 de companii locale se aflau, la sfârşitul lui 2008, în aceeaşi situaţie, se arată în studiul deja tradiţional asupra falimentelor realizat de Coface România. Mai exact spus, este vorba de firmele în reorganizare judiciară şi de cele care aveau pe rol procedura generală de insolvenţă, procedura simplificată de insolvenţă sau procedura falimentului.

Deşi la prima vedere avem de-a face doar cu o creştere uşoară, de 2,7% (de la 14.100 la circa 14.500), în ceea ce priveşte numărul total al insolvenţelor existente la sfârşitul anului 2008 faţă de finalul lui 2007, există o majorare semnificativă a numărului cazurilor noi de insolvenţă apărute anul trecut. Este vorba de 10.636 de dosare noi, cu 66% mai multe faţă de anul anterior, când au fost deschise 6.415 dosare.

Schimbări au apărut şi în ceea ce priveşte domeniile cele mai afectate. Pe primele două poziţii se situează, la fel ca în anii anteriori, tot firmele din comerţ şi, foarte interesant, se remarcă o rocadă între comerţul cu ridicata (aflat pe prima poziţie în clasamentul din 2007) şi comerţul cu amănuntul (aflat, atunci, pe locul al doilea). De asemenea, sunt de menţionat urcarea sectorului construcţiilor pe poziţia a treia, precum şi intrarea în Top 5 a transporturilor şi a industriei mobilei, numărul insolvenţelor din aceste domenii depăşindu-l pe cel din agricultură şi industria alimentară (aflate la sfârşitul lui 2007 între primele cinci sectoare lovite de falimente).

„Numărul ridicat de insolvenţe din sectorul de retail este dat de mici întreprinderi comerciale, care, fără investiţii şi fără a-şi îmbunătăţi oferta în timp, au devenit victime sigure ale reorientării consumatorilor. Dispariţia acestora este un efect normal al modernizării comerţului prin intrarea în tot mai multe oraşe a marilor reţele de hipermarketuri şi supermarketuri şi, în acelaşi timp, un simptom al evoluţiei comportamentului consumatorului, mai atent la ofertă şi la calitate“, explică Ionescu.

Distribuţia zonală a falimentelor în 2008

În ceea ce priveşte distribuţia zonală a falimentelor în 2008, Bucureştiul, Timişul şi Prahova ocupă primele trei locuri. Capitala este singura care şi-a păstrat poziţia în Top 10, chiar dacă numărul de cazuri de insolvenţă a scăzut, anul trecut, cu 25% faţă de 2007. Scăderi importante s-au înregistrat şi în Neamţ sau Argeş, în timp ce cele mai mari creşteri au avut loc în Buzău şi Vrancea (202%, respectiv 156%).

Dar probabil cel mai important lucru este că tendinţa de creştere a numărului de cazuri noi de insolvenţă şi faliment va continua încă şi mai accentuat în 2009, ca urmare a efectelor negative ale crizei economice.

Datele privind cazurile de insolvenţă provenind de la Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă confirmă aceste estimări. Astfel, doar în primele trei luni ale acestui an s-au înregistrat 4.948 de dosare noi, cât în şase luni în 2008. Bucureştiul se află în continuare pe primul loc, cu 557 de cazuri, urmat de Bihor (368), Constanţa (341) şi Braşov (321 de dosare noi). Pe ultimele locuri rămân judeţe precum Giurgiu (15), Alba (16), Covasna (32), Călăraşi (34), Botoşani (37) sau Brăila (38).

În ceea ce priveşte sectoarele afectate de falimente în primul trimestru al lui 2009, 42% sunt companii din comerţ, 18% sunt din industria prelucrătoare, 12% din construcţii, câte 6% din domeniul tranzacţiilor imobiliare şi din cel al transporturilor şi câte 5% din agricultură, respectiv din domeniul „hoteluri şi restaurante.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!