Justiţia din România rămâne în continuare sub monitorizarea CE

Bogdan Cronţ, 24 Iulie 2009

▲ Comisia Europeană a criticat într-o notă moderată România şi Bulgaria pentru neîndeplinirea condiţionalităţilor privind reforma Justiţiei, însă a remarcat că există un anume „avânt de reformă“ în ambele state la nivel tehnic, motiv pentru care nu sunt îndeplinite condiţiile pentru invocarea clauzei de salvgardare la adresa celor două ţări ▲ Comisia a făcut 16 recomandări pentru România şi 21 pentru Bulgaria ▲

Potrivit raportului privind reforma Justiţiei din România, prezentat, miercuri, la Bruxelles, de Comisia Europeană, mecanismul de cooperare şi verificare (MCV), instituit la aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, va fi menţinut şi după anul 2009. Executivul UE consideră că toate condiţionalităţile sunt interconectate, motiv pentru care nu are în vedere înlăturarea condiţionalităţilor „una câte una“, ci vizează, mai degrabă, să conlucreze cu România pentru încetarea MCV în ansamblul său. Comisia a anunţat că va face o nouă evaluare a progreselor în reforma Justiţiei din România în vara anului 2010.

Raportul a fost prezentat de Johannes Laitenberger, purtător de cuvânt al Comisiei Europene. „Scopul mecanismului de cooperare şi verificare nu este de a stabili o listă de verificare, ci de a dezvolta un sistem judiciar independent şi stabil, în măsură să detecteze şi să sancţioneze conflictele de interese şi să combată corupţia în mod eficace. Prin urmare, Comisia nu are în vedere eliminarea pe rând a obiectivelor de referinţă, ci intenţionează să conlucreze cu România până când MCV va lua sfârşit în întregime“, se menţionează în raportul CE privind reforma Justiţiei din România.

Al cincilea raport european de monitorizare a Justiţiei

Raportul, al treilea anual de la instituirea MCV, şi al cincilea, dacă se iau în calcul şi documentele de etapă, este format din două părţi - una politică şi o anexă tehnică.

Documentul politic are 9 pagini şi conţine 16 recomandări concrete pentru România, în ceea ce priveşte noile coduri, reforma sistemului judiciar, unificarea jurisprudenţei, combaterea corupţiei la nivel înalt, activitatea ANI şi combaterea corupţiei la nivel local. „De la raportul Comisiei din 2008, România a întreprins o serie de măsuri binevenite în vederea relansării procesului de reformă şi s-a dat un nou impuls în acest sens, care a dus la întreprinderea unor măsuri pozitive. Cu toate acestea, România se confruntă în continuare cu dificultăţi legate de de faptul că cele două coduri, civil şi penal, nu au fost niciodată revizuite în totalitate. Acest lucru a dus la o serie de modificări legislative şi la numeroase ordonanţe de urgenţă“, se mai arată în documentul dat publicităţii miercuri de executivul UE.

Ministrul Justiţiei: „Continuarea monitorizării nu este o surpriză pentru noi“

Raportul prezentat de Comisia Europeană acoperă evoluţiile din cele patru domenii specifice cuprinse în Mecanismul de Cooperare şi Verificare, fiind rezultatul unor evaluări permanente, a declarat, la Palatul Victoria, ministrul Cătălin Predoiu. Ministrul a spus că raportul este cu preponderenţă tehnic, subliniind că nu are nici o rezervă în privinţa profesionalismului şi echidistanţei evaluatorilor. „Continuarea monitorizării nu este o surpriză pentru noi şi nici nu ne aşteptam la acest lucru deocamdată, în condiţiile în care suntem conştienţi că rezultatele reformei apar în timp“, a afirmat Predoiu. Printre realizările legate de sistemul judiciar românesc, ministrul a evocat recenta adoptare a Codului Penal şi Codului Civil, la care face referire şi raportul CE, însă a avertizat că este neapărat necesară şi adoptarea codurilor de procedură, precum şi a legii de punere în aplicare a celor patru coduri. „Fără codurile de procedură, rămânem doar cu o «operă legislativă». De asemenea, toate patru (Codurile Civil, Penal şi Codurile de Procedură n.r.), fără legea de punere în aplicare, rămân tot «operă legislativă». S-a mai întâmplat în istoria României o astfel de situaţie“, a avertizat ministrul Justiţiei.

Raportul trebuie citit în mod obiectiv şi fără „automulţumire“

Ministrul pentru Afaceri Europene, Vasile Puşcaş, consideră că raportul Comisiei Europene trebuie citit în mod obiectiv şi fără „automulţumire“, fiind necesar ca voinţei politice a Guvernului de a continua reforma sistemului judiciar să se asocieze Parlamentul, partidele politice, autorităţi locale.

„Comisia Europeană nu a identificat motive care să necesite propunerea de măsuri de sancţionare a României. Totuşi, nu este cazul să fim automulţumiţi. Eforturile în acest domeniu trebuie continuate în primul rând în interesul cetăţeanului român“, a declarat, agenţiei Mediafax, Vasile Puşcaş.

„Justiţia este domeniul care asigură funcţionarea adecvată a instituţiilor statului, oferind, în acelaşi timp, cetăţenilor şansa egalităţii în faţa legii şi propunând cadrul de dezvoltare a unei societăţi echilibrate. Pentru România este esenţial, în continuare, să se consolideze un sistem judiciar corect şi transparent şi, indiferent dacă ar exista sau nu MCV (Mecanismul de Cooperare şi Verificare-n.r.), România are nevoie de progrese şi evoluţii pozitive în domeniu“, a spus ministrul.

21 de recomandări pentru Justiţia din Bulgaria

În Bulgaria nu există un consens politic şi nici o strategie convingătoare pentru a face din lupta împotriva corupţiei o prioritate importantă a ţării, se afirmă în raportul Comisiei Europene privind reforma Justiţiei, prezentat la Bruxelles. Documentul precizează că Mecanismul de cooperare şi verificare (MCV), instituit la aderarea Bulgariei la Uniunea Europeană, dă rezultate reale şi va fi menţinut şi după anul 2009, dar se evocă necesitatea de a se manifesta „mai multă voinţă politică în luptă împotriva corupţiei şi crimei organizate“.

La fel ca şi în cazul României, Comisia a anunţat că nu va activa clauza de salvgardare pentru Bulgaria, dar face 21 de recomandări pentru Justiţie. Printre recomandările primite de autorităţile de la Sofia se numără: elaborarea unei strategii integrate pentru lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate, înfiinţarea unor organe judiciare specializate în cazurile de corupţie la nivel înalt, implementarea efectivă a legii privind conflictul de interese care a intrat deja în vigoare, continuarea eforturilor pentru refacerea integrală a Codului de procedură penală, sau obligarea judecătoriilor să-şi facă publice toate deciziile.

Raportul Comisiei Europene nu este o surpriză deosebită, a declarat procurorul general Boris Velcev, în timp ce preşedintele Înaltei Curţi Administrative, Konstantin Pencev, afirmă că „dacă privim acest raport ca un fel de examen, nu putem să spunem că ne-am descurcat bine. Sunt de acord că lipseşte voinţa politică, pentru că, dacă nu lipsea, Bulgaria ar fi ajuns mult mai departe“.

Cum ne monitorizează Uniunea Europeană

Raportul Comisiei Europene din 26 septembrie 2006 (înainte de aderarea României la UE - n.r.) stabileşte care sunt clauzele de salvgardare şi mecanismul de monitorizare a progreselor României şi Bulgariei în domeniul Justiţiei şi Afacerilor interne. În acest raport se arată că: „După aderare, dacă va fi nevoie, Comisia va lua măsuri de acompaniere pentru a preveni sau remedia orice deficienţă care va persista, în scopul asigurării unei aderări fluente a ambelor ţări. Acestea includ clauze de salvgardare, măsuri de tranziţie, corecţii financiare pentru fondurile europene alocate şi un mecanism de cooperare şi verificare pentru sistemul judiciar şi lupta împotriva corupţiei“.

Comisia Europeană defineşte clauza de salvgardare în domeniul Justiţiei şi Afacerilor interne astfel: „Dacă există riscuri iminente şi serioase de deficiente în Bulgaria sau România în ceea ce priveşte transpunerea sau implementarea regulilor Uniunii Europene referitoare la recunoaşterea reciprocă a deciziilor în legislaţia penală şi civilă, Comisia poate, după ce se consultă cu Statele Membre, să aplice clauze de salvgardare. Ea poate face acest lucru fie din proprie iniţiativă, fie la cererea unui stat membru. Clauzele de salvgardare din acest sector pot fi aplicate în următorii 3 ani de după aderare, dar ele vor fi aplicabile şi după acea dată, până ce situaţia este remediată“.

Raportul din septembrie 2006 stabileşte şi un mecanism de monitorizare a reformelor din domeniul Justiţiei: „Comisia va stabili un mecanism prin care va coopera şi verifică progresul făcut după aderare în cadrul reformei sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei şi a crimei organizate. Acest mecanism se va baza pe Tratatul de Aderare. Atât Bulgaria, cât şi România vor trebui să raporteze în mod regulat despre progresul înregistrat cu privire la obiectivele măsurabile asumate. Comisia va furniza expertiză internă şi externă privitor la cooperare şi va furniza ghidare în procesul de reformă şi în verificarea progresului. Rapoartele Comisiei vor evalua dacă punctele de referinţă au fost atinse, dacă este nevoie să fie adaptate şi pot cere rapoarte suplimentare asupra progresului, dacă acest lucru este necesar. Mecanismul va continua până când obiectivele vor fi îndeplinite. Dacă vreuna dintre cele două ţări eşuează în îndeplinirea obiectivelor în mod corespunzător, Comisia va aplica clauzele de salvgardare din Tratatul de Aderare“.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!