Analiză
Kiev: „Graniţa între Ucraina şi Moldova este unul dintre punctele fierbinţi“

Kiev: „Graniţa între Ucraina şi Moldova este unul dintre punctele fierbinţi“

Bogdan Cronţ, 07 Noiembrie 2009

▲ Unirea Republicii Moldova cu România ar constitui scenariul care ar permite recunoaşterea internaţională a Transnistriei în cel mai scurt timp, a declarat ministrul de Externe al regiunii separatiste, Vladimir Iastrebciak ▲ La rândul lor, autorităţile ucrainene examinează posibilitatea unirii Republicii Moldova cu România în cadrul unui stat comun, susţine agenţia rusă de presă Novâi Reghion ▲ „Această unire s-ar putea să se producă, în fapt, prin separarea Transnistriei“, a declarat deputatul Taras Cernovil, din Comisia pentru relaţii internaţionale a Radei Supreme a Ucrainei ▲

Odată cu venirea noii puteri la Chişinău, o nouă escaladare a conflictului din Transnistria nu trebuie exclusă, a declarat deputatul Andrei Parubii, membru al partidului „Ucraina Noastră“, condus de preşedintele Viktor Iuşcenko. „Relaţiile dintre Ucraina şi Republica Moldova, după schimbarea conducerii politice de la Chişinău, devin din ce în ce mai actuale, întrucât graniţa între Ucraina şi Moldova este unul dintre acele puncte fierbinţi, care se află cel mai aproape de teritoriul nostru“, a afirmat Parubii, membru în Comisia Radei Supreme pentru afaceri internaţionale, subliniind că pentru Ucraina este important să aibă vecini „previzibili“. Conştientizând posibilitatea unui posibil teatru de conflict în Transnistria, Consiliul pentru Apărare şi Securitate Naţională a Ucrainei - o structură consultativă de pe lângă preşedinţie - încearcă să-şi intensifice dialogul cu autorităţile de la Chişinău în tentativa de a anticipa setul de probleme sensibile de pe agenda noii puteri moldovene, a declarat Parubii, unul dintre fidelii preşedintelui ucrainean.

Kievul examinează posibilitatea unirii Moldovei cu România

Secretarul Consiliului pentru Apărare şi Securitate Naţională a Ucrainei, Raisa Bogatâriova, a efectuat, marţi şi miercuri, o vizită în Republica Moldova, în cadrul căreia a avut prevăzută o întâlnire cu preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, şi discuţii cu responsabili ai administraţiei de la Tiraspol. Agenţia rusă de presă Novâi Reghion relatează că unii deputaţi din Rada Supremă (parlamentul unicameral de la Kiev - n.r.) susţin că vizita oficialului ucrainean este legată de examinarea posibilităţii unirii Republicii Moldova cu România în cadrul unui stat comun. „Am văzut că ne putem confrunta cu posibile şocuri absolut serioase pe tronsonul transnistrean al graniţei moldo-ucrainene. Se mai ştie că serviciile secrete române duc negocieri neoficiale cu anumite servicii secrete din Transnistria, pentru ca unirea Republicii Moldova cu România, despre care se vorbeşte la modul serios în România şi care este evocată de unii reprezentanţi ai noii coaliţii de guvernare de la Chişinău, să se producă, în fapt, prin separarea Transnistriei“, a declarat pentru Novâi Reghion deputatul Taras Cernovil, din Comisia pentru relaţii internaţionale a Radei Supreme.

Ucraina face parte din formatul de negocieri „5 plus 2“ în problema rezolvării diferendului transnistrean.

Unirea cât mai rapidă a Republicii Moldova cu România ar constitui scenariul care ar permite recunoaşterea internaţională a Transnistriei în cel mai scurt timp, a declarat şi ministrul de Externe al regiunii separatiste (nerecunoscută oficial - n.r.), Vladimir Iastrebciak. „Noi însă înţelegem foarte bine că există prea puţine şanse ca aceasta să se realizeze în etapa actuală“, a declarat Iastrebciak într-un interviu acordat postului rusesc de radio „Eho Moskvî“. Reprezentantul regiunii separatiste consideră că unirea Republicii Moldova cu România nu este nici în interesul puterii de la Chişinău: „Partidele care au ajuns la guvernare şi au simţit puterea nu prea au interesul ca Republica Moldova să ajungă o regiune a României“.

Conflictul din Transnistria

Conflictul din Transnistria este un conflict politic între Republica Moldova şi Republica Moldovenească Nistriană, cu privire la exercitarea controlului asupra raioanelor Camenca, Dubăsari, Grigoriopol, Râbniţa, Slobozia şi oraşul Tiraspol, aflate pe malul stâng al râului Nistru, şi oraşul Tighina, aflat pe malul drept al aceluiaşi râu. Conflictul a început în anul 1990, imediat după proclamarea independenţei Republicii Moldoveneşti Nistrene (RMN). În ultima parte a aniilor ’80, peisajul politic al URSS era în plină schimbare datorită politicii de perestroika întreprinse de fostul preşedinte Mihail Gorbaciov, care permitea liberalizarea politică la nivel regional. Unele minorităţi naţionale s-au opus schimbărilor de clasă politică din Republica Moldova, clasă dominată în perioada sovietică de etnicii ruşi. Oficializarea limbii majorităţii (limba moldovenească - n.r.) şi introducerea obligativităţii alfabetului latin pentru scrierea acesteia au atras proteste din partea vorbitorilor de alte limbi decât cea română. Neconcordanţa cu noua politică s-a manifestat într-un mod mai vizbil în Transnistria, regiune în care etnicii slavi (ruşi sau ucraineni) erau majoritari în zonele urbane.

Pe 2 septembrie 1990 a fost proclamată Republica Moldovenească Nistriană. La 25 august 1991, Sovietul suprem al RMN a adoptat declaraţia de independenţă a noii republici, iar, două zile mai târziu, pe 27 august, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, al cărei teritoriu cuprindea şi raioanele din stânga Nistrului. Parlamentul moldovenesc a cerut guvernului URSS „să înceapă negocierile cu guvernul moldovenesc cu privire la ocupaţia ilegală a Republicii Moldova şi retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul moldovenesc“. După ce Moldova a primit statutul de membru al ONU (2 martie 1992), preşedintele moldovean Mircea Snegur a autorizat o intervenţie militară împotriva forţelor rebele care atacaseră posturi de poliţie loiale Chişinăului, de pe malul estic al Nistrului. Rebelii, ajutaţi de trupele sovietice, şi-au consolidat controlul peste cea mai mare parte din zona disputată.

La 21 iulie 1992 a fost semnat un acord de încetare a focului. După semnarea acestui acord, Rusia a continuat să ofere regimului separtist de la Tiraspol sprijin militar, politic şi economic, permiţându-i să supravieţuiască şi conferindu-i un anumit grad de autonomie vizavi de Moldova.

În mai 2005, Ucraina a propus un plan în şapte puncte, care stipulează rezolvarea conflictului transnistrian printr-o reglementare negociată şi alegeri libere. Prin acest plan, Transnistria ar rămâne o regiune autonomă a Moldovei.

În momentul de faţă, negocierile pentru găsirea unei rezolvări a conflictului se poartă într-un format „5 plus 2“, în care, pe lângă Republica Moldova şi Transnistria, cele două părţi implicate, Rusia, Ucraina şi OSCE au statut de mediator, iar UE şi SUA - de observatori.

Moldovenii, veşnic între Vest şi Est

Aproape 40% dintre participanţii la un sondaj de opinie consideră că actuala guvernare de la Chişinău va încerca unirea Republicii Moldova cu România. Potrivit rezultatelor Barometrului socio-politic, realizat de compania IMAS-INC Chişinău, 38% dintre cetăţenii moldoveni care au participat la sondaj sunt de părere că, pe parcursul actualei guvernări, se va încerca unirea între cele două state. În acest sens, aproape 40% dintre cei chestionaţi au opinat că Republica Moldova ar trebui să fie mai apropiată de Rusia, în timp ce doar 12% cred că ar trebui insistat pe o apropiere faţă de Bucureşti.

Potrivit aceluiaşi sondaj, 30% din populaţia de peste Prut crede că „limba moldovenească“ este la fel ca limba română, în timp ce 59% consideră că este vorba de două limbi diferite. De asemenea, 26% din cei intervievaţi susţin, mai degrabă, ideea că identitatea şi cultura moldovenilor sunt aceleaşi cu cele ale românilor, în timp ce aproximativ 48% consideră că sunt complet diferite.

Deşi 63% din populaţie ar vota pentru aderarea Republicii Moldova la UE, în cazul unui referendum, doar 31% consideră că viitorul ţării lor este legat de Europa de Vest, în timp ce 30% cred că ar trebui legat de CSI, iar aproape 20% au optat pentru varianta ca viitorul Republicii Moldova să fie legat şi de Europa de Vest şi de CSI.

Liderul Partidului Democrat devine cel mai popular personaj politic din această ţară, pentru prima dată după ultimii nouă ani, când topul a fost condus de fostul preşedinte, Vladimir Voronin, arată rezultatele sondajului IMAS-INC Chişinău. Personalitatea politică care se bucură de cea mai mare încredere a populaţiei, potrivit aceluiaşi sondaj, este liderul PDM, Marian Lupu, candidat la funcţia de preşedinte al ţării, cu 47%. El este urmat de Vladimir Voronin - 40%, noul premier Vlad Filat - 35%, fostul premierul Zinaida Greceanîi - 33%, primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă - 32% şi preşedintele interimar al ţării, Mihai Ghimpu, care este şi preşedinte al parlamentului.

Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1.070 de persoane din peste 70 de localităţi, în perioada 11-29 octombrie. Marja maximă de eroare, potrivit organizatorilor, este de 3%.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!