La Iaşi s-a lansat prima revistă academică dedicată dialogului Religie-Ştiinţă

11 Iunie 2007

După ce, vreme de aproape 50 de ani, facultăţile de teologie au fost excluse din spaţiul academic românesc, anii '90 au adus reparaţia istorică şi morală a reintegrării Teologiei în Universitate. Roadele rezultate din intersectarea Teologiei cu Ştiinţa nu au întârziat să apară, numeroase proiecte comune fiind puse la punct în ultimii 17 ani, între facultăţile de teologie şi alte facultăţi din spaţiul universitar românesc. Unul dintre momentele întâlnirii dintre Teologie şi Ştiinţă din ultimii ani, poate cel mai important, s-a consumat sâmbătă seara la Iaşi, la Institutul Social-Pastoral „Sfântul Nicolae“ al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, când a fost semnată declaraţia comună pentru înfiinţarea publicaţiei „Journal for Interdisciplinary Research on Religion and Science“ („Revista pentru Studii Interdisciplinare în Religie şi Ştiinţă“).

La eveniment au participat, alături de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Dumitru Oprea, rectorul Universităţii „Al. I Cuza“, Luminiţa Iacob, Gheorghe Popa şi Constantin Sălăvăstru, prorectori la universitatea amintită, Toader Tudorel, decanul Facultăţii de Drept şi membru al Curţii Constituţionale, pr. Viorel Sava, decanul Facultăţii de Teologie, Ştefan Afloroaiei, decanul Facultăţii de Filosofie, şi alţi profesori de marcă de la Universitatea „Cuza“, dar şi de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“.

În deschidere, moderatorul întâlnirii şi coordonatorul proiectului, pr. prof. Gheorghe Popa, prorector al Universităţii „Al. I. Cuza“, a subliniat necesitatea lansării unei reviste de studii interdisciplinare, care să aibă ca obiect Religia şi Ştiinţa, exprimându-şi totodată bucuria pentru interesul de care s-a bucurat această iniţiativă.

În intervenţia sa, rectorul Dumitru Oprea a ţinut să remarce că „era firesc ca tocmai la Iaşi să se nască ideea unui astfel de Centru de Cercetare în Religie şi Ştiinţă. Nu-i de mirare că iniţiativa a venit din partea Facultăţii de Teologie, întrucât doar Biserica ţine la statutul Iaşului de capitală spirituală a neamului. În rest, culturalul se confundă cu altceva, iar spectacolele de prost gust proliferează.“ În încheiere, rectorul celei mai importante universităţi ieşene a concluzionat prin a spune că „punerea bazelor unui astfel de centru este ceva superb şi după ce va funcţiona se vor convinge şi cei ce n-au priceput de la început de ce era nevoie de un astfel de centru“.

Ştiinţa s-a făcut de oameni religioşi

În intervenţiile pe care toţi cei prezenţi le-au avut, s-a subliniat în numeroase rânduri că înfiinţarea Centrului de Studii Interdisciplinare determină coagularea în jurul unui proiect comun a preocupări ştiinţifice diverse, dar care, în tărâmul Religiei, pot converge fructuos. De asemenea, unii vorbitori au reamintit faptul că ştiinţa s-a făcut de oameni religioşi, care aveau o experienţă religioasă bogată şi profundă, iar acest fapt trebuie mărturisit cu onestitate, pentru a evita tendinţele nefaste ale unor epoci de tristă amintire.

La încheierea întâlnirii, cei prezenţi au semnat declaraţia comună pentru înfiinţarea publicaţiei „Journal for Interdisciplinary Research on Religion and Science“ („Revista pentru Studii Interdisciplinare în Religie şi Ştiinţă“), un „act de mare speranţă“, după cum a spus, la final, IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.

JIRRS va fi editată semestrial, atât în format tipărit, cât şi online (la adresa www.jirrs.org). Tema primului număr, care va apărea la sfârşitul lunii iulie, a.c., este Religie şi Ştiinţă. Identitate specifică şi responsabilitate comună. Mai multe detalii despre acest proiect, despre evenimentul de lansare, cât şi despre personalităţile implicate, veţi putea citi în numărul din 1 iulie al „Luminii de Duminică“, în paginile dedicate rubricii „Religie şi Ştiinţă“.

„Suntem mai puternici, dar suntem şi mai înţelepţi?“

Detalii despre revista dedicată dialogului dintre Religie şi Ştiinţă, lansată sâmbătă seara la Iaşi, ne-a oferit diac. drd. Sorin Mihalache, secretarul general al proiectului. De la el am aflat că pregătirea proiectului revistei a început în urmă cu un an, iar structura şi conţinutul, politica editorială şi strategia de dezvoltare au fost concepute în cadrul Centrului de Cercetare Interdisciplinară Avansată în Religie şi Ştiinţă, împreună cu pr. profesor Gh. Popa, prorector al Universităţii „Al. I. Cuza“ Iaşi. De asemenea, după cele spuse de părintele diacon, coordonarea proiectului de către pr. prof. Gh. Popa a însemnat dezvoltarea şi pătrunderea lui în spaţiul academic ieşean şi alăturarea mai multor profesori ai universităţilor ieşene.

Alte detalii despre nou lansata revistă dedicată dialogului dintre Religie şi Ştiinţă, puteţi citi şi în scurtul interviu acordat de diac. Sorin Mihalache:

Cine editează şi ce promoveavă „Revista pentru Studii Interdisciplinare în Religie şi Ştiinţă“?

Concret, JIRRS („Journal for Interdisciplinary Research on Religion an Science“) este esenţial întrucât, deşi în clasamentele de specialitate Universitatea „Al. I. Cuza“ se situează pe primul loc în cercetare în ultimii 3 ani între universităţile din România, totuşi nu are o publicaţie proprie, care să pună în valoare preocupările şi rezultatele cercetărilor.

JIRRS este o publicaţie editată de Universitatea „Al. I. Cuza“ Iaşi. Proiectul este în pregătire de 1 an de zile, figurând în programul Centrului de Cercetare Interdisciplinară Avansată în Religie şi Ştiinţă chiar de la înfiinţarea acestuia, în iunie anul 2006. JIRRS promovează articole de cercetare interdisciplinară.

Cum se explică interesul tot mai crescut pentru interdisciplinaritate?

Cercetarea interdisciplinară este esenţială astăzi din mai multe motive. Universitatea nu trebuie să fie doar o şcoală pentru profesie, ci şi una pentru viaţă, care să ofere experienţe de cunoaştere integratoare şi edificatoare. În spaţiul românesc, educaţia şi învăţământul s-au născut în Biserică, pe lângă aşezămintele monahale. Pentru noi, creştinii ortodocşi, aceasta însemnează că şcoala trebuie să vizeze şi înţelesuri cu privire la sensul vieţii, la rostul nostru în lume şi la mântuire. În debutul ei din spaţiul european apusean, universitatea a vizat, de asemenea, o cunoaştere integratoare şi edificatoare. Cercetarea interdisciplinară propune reîntoarcerea la acest deziderat.

Temele de cercetare şi articolele JIRRS vor viza chestiuni ce ţin de cunoaşterea fundamentală şi chestiuni ce ţin de aspectele concrete ale vieţii.

Descoperirile ştiinţifice se fac, în vremea noastră, într-un ritm aproape furibund. Mai este timp pentru analizarea lor, pentru punerea lor în acord cu tradiţia?

Într-adevăr, există tot mai multe descoperiri ştiinţifice, iar tehnologia înzestrează omul cu puteri noi. Industria exploatează puternic resursele planetei şi majoritatea prescripţiilor de păstrare a mediului de viaţă curat sunt subordonate dezideratelor economice imediate. Cu siguranţă, în ultimul secol, omul a devenit mai puternic. A crescut, însă, umanitatea şi în înţelepciune, pe măsura puterii pe care a câştigat-o? Cum sunt folosite toate aceste puteri puse la dispoziţie de ştiinţe? Potrivit căror criterii sunt judecate utilizarea pe scară largă a unor tehnologii? Dacă tehnologia şi industria sunt valorificate numai pentru putere economică, demnitatea şi identitatea omului sunt ameninţate, echilibrul ambientului natural este pus în pericol.

Condiţiile de viaţă s-au schimbat mult în ultimele decenii. Există o urbanizare accelerată, o influentă societate mediatică, o cultură relativistă şi relativizatoare, o economizare accelerată a vieţii, toate înregistrându-se la nivel global. Acestea au un impact semnificativ, uneori devastator asupra conştiinţei persoanei umane, a familiei, a comunităţii şi chiar asupra identităţii unui popor. Este imperios necesar un studiu atent al acestor fenomene şi procese ample şi complexe care afectează viaţa personală, familială comunitară şi globală.

JIRRS se doreşte o publicaţie care să găzduiască în paginile ei articole de cercetare, care să analizeze toate aceste date şi contexte noi, utilizând mereu resursele tradiţiei, ale spiritualităţii şi teologiei patristice răsăritene, dar şi a creştinismului, în general. Toate acestea, în dialog cu cercetătorii domeniilor ştiinţifice, care pot oferi instrumente şi proceduri ce pot certifica şi desluşi multe din aspectele concrete, sociale sau comunitare, ale acestor fenomene.

„Cred în necesitatea acestui proiect“

Toader Tudorel, decanul Facultăţii de Drept şi membru al Curţii Constituţionale:

Dacă plecăm de la premisa că trupul este templul sufletului, atunci este evident că există teme comune, există probleme cărora, din perspective diferite, trebuie să le dăm un răspuns. Cu aplicare strict la domeniul juridic, enumăr câteva probleme care îşi aşteaptă răspunsul. De exemplu, problematica avortului: de unde şi până unde, de când şi până când; apoi, problematica transplantului, a manipulării genetice, a eutanasiei, a suicidului. Iată probleme cărora nu le poate da un răspuns numai dreptul şi, cred, că nici filosofia, nici psihologia, nici teologia de unele singure.

În drept se spune că analizăm şi interpretăm voinţa legiuitorului. Ne place să credem că legiuitorul editează cele mai morale şi mai viabile norme juridice, care răspund tuturor preceptelor juridice. Vedem, însă, că de multe ori lucrurile nu stau aşa, vedem că norma juridică nu are în ea încărcătura morală care să-i dea recunoaştere, acceptare şi supunere din partea tuturor membrilor comunităţii. Şi-atunci, întrebarea care se pune e următoarea: norma juridică nu cuprinde norma morală, norma religioasă, norma unanim acceptată? Legiuitorul dictează ceea ce crede el că e mai bun pentru societate la un moment dat, fără să ţină cont de celelalte norme existente? Uneori se pare că da, dar uneori nu ar trebui procedat aşa. Din această perspectivă, cred în necesitatea acestui proiect şi sper ca Facultatea noastră să contribuie la succesul acestuia.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!