Cultură
„La Medeleni” devine punct muzeal

„La Medeleni” devine punct muzeal

Dan Cârlea, 05 Aprilie 2016

Dacă aţi iubit romanul „La Medeleni”, al lui Ionel Teodoreanu, din luna mai puteţi vizita moşia unde... vă puteţi imagina că s-a petrecut totul. În comuna Golăeşti din judeţul Iaşi se va deschide, cu ocazia „Nopţii internaţionale a muzeelor”, prin implicarea Muzeului Naţional al Literaturii Române din Iaşi, un punct muzeal dedicat scriitorului şi romanului atât de îndrăgit.

Într-un comunicat trimis Mediafax de către Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR) din Iaşi, pe 21 mai, cu ocazia „Nopţii internaţionale a muzeelor”, va fi deschis un al treilea punct muzeal purtând numele lui Ionel Teodoreanu (al treilea după cele dedicate scriitorului Cezar Petrescu - la Cotnari, şi lui Dimitrie Anghel - la Miroslava).

Acesta este locul în care se petrece acţiunea din romanul „La Medeleni”, şi chiar dacă ficţiunea nu s-a întâlnit cu realitatea în această moşie frumoasă, cititorii pot duce mai departe travaliul imaginativ al autorului, văzându-i pe Dănuţ, Olguţa şi Monica alături de ei, ţesând iţele poveştii.

În „Cum am scris Medelenii”, însuşi Ionel Teodoreanu a dat asigurări că locul cu pricina nu a fost în realitate gazda întâmplărilor din roman: „Moşia Medeleni, în care şi în jurul căreia gravitează acţiunea celor trei romane, nu este şi n-a fost moşia părinţilor mei.[...] Singura moşie care a aparţinut cuiva din neamul meu nu este o moşie de pământ arabil, ci o moşie de hârtie tipărită: am numit romanul Medelenilor, nu moşia Medelenilor”, a povestit scriitorul.

Dan Lungu, directorul MNLR Iaşi, a declarat Mediafax despre acest proiect care a intrat în linie dreaptă: „În măsura în care îi stă în putere, Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi încearcă să îmbogăţească harta culturală a Iaşiului. Cum casa de pe uliţa copilăriei a dispărut în negurile tranziţiei, ne-am gândit să ne apropiem de mirifica moşie a Medelenilor. Este minunat că am găsit înţelegere la nivelul autorităţilor locale şi, iată, deschidem un punct muzeal. De fapt, este mai mult decât atât, e o poartă a timpului prin care Ionel Teodoreanu se întoarce acasă”.
Autorităţile locale au răspuns pozitiv planului MNLR Iaşi, primarul Mihai Bîzdîgă recunoscând valoarea proiectului cultural: „Am răspuns cu mare bucurie la propunerea domnului Dan Lungu de a înfiinţa un punct muzeal dedicat scriitorului care a fermecat generaţii. Dorim să contribuim la punerea în valoare a operei lui Ionel Teodoreanu şi a potenţialului turistic din zonă, şi nu există un loc mai potrivit de a menţine vie memoria culturală decât în apropierea satului care a inspirat cel mai cunoscut roman al copilăriei”.

Noul punct muzeal va conţine şi obiecte care vor reconstitui viaţa şi opera lui Ionel Teodoreanu, obiecte precum fotografii de familie, volume, corespondenţă, replici după manuscrise, cărţi poştale, aşa că misiunea vizitatorilor de a recrea „Medeleniul” interior al lui Teodoreanu, în care s-a zămislit romanul de neuitat, va fi uşurată considerabil. Curatorii noului punct muzeal care va putea fi vizitat începând cu 21 mai vor fi reprezentanţii MNLR Iaşi Iulian Pruteanu, Oana Melinte, Corina Irimiţă.

Ionel Teodoreanu (1897-1954) provenea dintr-o familie bună, tatăl avocat şi mama profesoară de pian la conservator, din Iaşi. După ce a făcut şcoala primară la Bucureşti, a revenit la Iaşi pentru liceu, învăţând la „Liceul internat”, astăzi Colegiul Naţional „Costache Negruzzi” şi la Liceul Naţional (Colegiul Naţional). În studiile superioare de drept s-a remarcat promovând în trei sesiuni consecutive toate examenele din cei trei ani de studii de la Facultatea de Drept a Universităţii din Iaşi, în anul 1920 primind diploma de licenţă. Dreptul a fost pentru Ionel Teodoreanu o adevărată pasiune, fiindcă niciodată, nici după ce notorietatea sa ca scriitor putea să-l determine să renunţe la profesie, nu a renunţat la avocăţie. Debutul său a avut loc în revista „Însemnări literare”, în anul 1919, cu „Jucării pentru Lily”, iar Demostene Botez îl prezintă pe noul scriitor lui Garabet Ibrăileanu, cu credinţa în viitorul literar al celui care în curând va deveni unul dintre principalii colaboratori ai revistei „Viaţa românească”. În anul 1924 avea să înceapă Ionel Teodoreanu munca la ceea ce avea să fie cea mai importantă parte a operei sale, trilogia „La Medeleni”, şi până în anul 1928 scriitorul a publicat în „Viaţa românească” părţi ale acestui roman care i-a adus notorietatea rapid. Deşi criticul literar George Călinescu îl numea ironic „Metaforel”, creând pentru Teodoreanu chiar şi un verb - „a medeleniza” - şi desfiinţându-l în „Istoria literaturii române de la origini până în prezent”, nici publicul, nici posteritatea nu au părut afectaţi de aceste opinii. La doar 30 de ani, Ionel Teodoreanu era unul dintre numele cunoscute ale literaturii, trilogia „La Medeleni” avusese un succes neobişnuit la public, şi oricât se pare că s-a întrebuinţat scriitorul în cărţile sale ulterioare, de a ieşit de sub semnul „Medelenilor”, nu a reuşit, fiind şi astăzi cea mai iubită şi cunoscută realizare a sa. În paralel cu scrisul şi avocatura, Ionel Teodoreanu a fost şi decan al Teatrului Naţional din Iaşi, în această funcţie fiind un director competent şi dedicat. A murit tânăr, la doar 58 de ani, însă farmecul copilăriei descris în romanele sale şi mai ales în „La Medeleni” va dăinui şi, odată cu deschiderea noului punct muzeal din Goleşti, va deveni mai viu ca oricând.


Galerie foto:

Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!