Transilvania
Lucrare despre Teologia Pastorală, apărută la Sibiu

Lucrare despre Teologia Pastorală, apărută la Sibiu

Ștefan Mărculeț, 22 Februarie 2019

Editura „Andreiana” a Arhiepiscopiei Sibiului a publicat recent lucrarea „Slujba ta fă-o deplin! Constituiri pastorale”, a pr. lect. univ. dr. Mihai Iosu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna” din Sibiu. Volumul apărut la Sibiu este ediția a II-a a lucrării, revizuită și adăugită. Cititorii interesați au ocazia să afle mai multe despre Taina Preoției, despre lucrarea misionară și pastorală a Bisericii.

Cartea se adresează în primul rând stu­denților teologi care se pregătesc să devină slujitori ai sfintelor altare, dar și tinerilor preoți care se confruntă cu diferite provocări în misiunea lor pastorală din co­munitățile încredințate spre îndrumare duhovnicească. Cu toate acestea, cititorii interesați au ocazia să afle mai multe despre Taina Preoției, despre lucrarea misionară și pastorală a Bisericii noastre şi vor găsi în cartea părintelui Mihai Iosu un bogat conținut teologic, accesibil dar profund, cu reflexii și meditații legate de chemarea la o slujire actualizată, aliniată nevoilor socio-spirituale din societatea actuală, dar niciodată îndepărtată de învățătura și tradiția bimilenară a Bisericii.

Cu o experiență vastă de dascăl la Catedra de Formare Duhovnicească și Pastorală de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna” din Sibiu, părintele Mihai Iosu oferă mediului teologic o lucrare prin care această disciplină teologică își regăsește locul de frunte în preocupările de studiu ale viitorilor preoți și ale tinerilor slujitori ai Domnului.

„Pastorala este absentă deseori din preocupările contemporanilor noștri din lumea laică, confundând des soluția din cercetările lor cu soluția pe care, zic ei, trebuie să o aplice Biserica problematicii sociale. Pastorala înregistrează astfel cea mai amplă presiune dinspre cultura lumescului spre interiorul Bisericii, asumând diagnoze și propuneri de soluționare, consumând-une­ori prea abstract pentru mulți dintre contemporanii noștri-energiile crizelor societății postcomuniste românești, pentru Ortodoxie. Ca orice element de gândire practică, și Pastorala poate înregistra discontinuități, fracturi de context și limite culturale. Ele vin dinspre exteriorul ei, mare parte, dar și din interiorul științei teologice, uneori prea abstractă pentru a mai folosi prezenței Bisericii în Lume. Părintele Mihai Iosu, prin reeditarea prezentului volum, recondiționează o serie de linii culturale ale vieții de studiu ale studentului teolog, partenerul de dialog al dascălului de teologie, propunându-i temele vii, ale vieții pastorale care-l vor privi îndată ce va ieși de pe băncile studenției”, spune pr. conf. univ. dr. Constantin Necula în prefața lucrării.   

„Teologia activă a pastorației atente”

Mereu ancorat în realitățile cotidiene care dirijează nevoile pastorale din comunități, preotul trebuie să fie mereu dispus spre o continuă formare intelectuală, teologică și duhovnicească. Aceas­tă preocupare permanentă spre creșterea continuă a propriei identități misionare și teologice este una dintre ideile fundamentale din lucrarea părintelui Mihai Iosu.

„O creștere dinspre interiorul culturii viitorului preot, articularea coerentă a culturii sale la cult și la sensibilitatea credin­cioșilor, identificarea spațiilor de restartare a curajului pastoral - în primul rând familia, asumarea unei linii teologic-pastorale legate de centrul de gândire teologică sibiană - sunt doar câteva dintre prioritățile reeditării acestor «constituiri pastorale». Pentru cercetarea teologică legată de pastorația practică (liturgica, catehetica, dreptul canonic, omiletica, psihologia, pastoral, pedagogia pastorală), preocupările autorului aduc un plus de sintetizare a obiectivelor, a principiilor de viață pastoral prin care preotul - care nu-și pierde prin hirotonie calitatea de învățăcel, cu atât mai mult cea de teolog în formare - se menține în contact cu teologia activă, a pastorației atente. Lucrarea poartă cu sine un mesaj comun al științelor teologice care alcătuiesc orizontul teologiei - practice. Nu este suficient să dezvoltăm o cultură mistico-ascetică ori să coagulăm rezervații mistice, în care să prevaleze teologia apofatică, fără îndoială fundament al cunoașterii lui Dumnezeu. Este nevoie, mai mult parcă decât oricând, de o recon­dițio­nare a ascetismului inter­venției pastorale, efort cotidian prin care creștinul își recon­diționează statura de mădular al trupului Bisericii, de Trup al Mântuitorului Hristos”, mai spune părintele Constantin Necula.

Ajutor, îndrumare și luminare

Lucrarea adună opt teme de actualitate pentru disciplina Teologiei Pastorale. Prima temă este „Instalarea în parohie, între solemnități și responsa­bilități”. Părintele Mihai Iosu îndeamnă pe viitori preoți să trateze cu multă importanță acest moment important din viața lor, când primesc enoriași spre a-i îndruma spiritual și a-i conduce spre cele sfinte.

„Făcându-se acest bun început, cel chemat la preaînalta treaptă a preoției îşi va începe, atent și responsabil, activitatea pastoral-misionară, străduindu-se să demonstreze că «pastorația este activitatea de fiecare zi și de fiecare clipă a preotului. Începe cu intrarea în parohie, dar nu se termină nici când pă­răsește hotarele parohiei sale, nici chiar când iese din hotarul acestei vieți»”, spune autorul.

O altă temă importantă pentru misiunea pastorală a preotului este „Familia preotului sau puterea exemplului”. Autorul subliniază importanța propriului exemplu pe care trebuie să-l ofere preotul prin familia sa. De aceea, formarea unei familii model pentru comunitate este o cerință fundamentală pentru cei care doresc să îmbrățișeze preoția.
„Pe marea vieții, familia preotului este «nava amiral» spre care se ațintesc aflați sub diferite forme de încercare, în care se pun mari speranțe înspre a izbândi. Pe uscat, familia sa are substanța și relevanța unei construcții mereu solide, cu contraforți rezistenți ca nicăieri altundeva, cu încercări multiple, dar cu gena jertfei adânc impregnată în ființa sa”, spune părintele Mihai Iosu.  

Mai amintim o altă temă importantă pe care autorul o include în cartea sa: „Vizitele pastorale”. Nevoia de a cunoaște fii duhov­nicești este cât se poate de stringentă pentru orice preot, iar vizitele pastorale sunt deosebit de importante pentru comunicarea cu enoriașii.
„Prioritară rămâne cunoaș­terea fiilor duhovnicești, a celor ce-ți justifică prezența și în fața cărora te justifici ca păstor, ca părinte, ca cel ce asigură «înnoirea vieții sufletești a credin­cioșilor». Numai cunoscându-i, te poți apropia de ei. Apropiindu-te de ei, le poți descoperi însușirile, mediul și modul de viață, neputințele și aspirațiile. Nu aspectele superficiale, nu o cunoaștere dezinteresată și nu o apropiere de com­plezență trebuie să transpară, ci interesul major de a fi informat în vederea găsirii soluțiilor optime de a ajuta, lumina și îndruma”, mai spune părintele Mihai Iosu.

Cartea părintelui Mihai Iosu se încheie cu o vastă bibliografie de lucrări de Teologie Pastorală, folositoare atât stu­denților teologi, dar și preoților interesați să pătrundă adâncimile teologice ale acestui vast domeniu.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!