Memoria Bisericii
Mănăstirea boierească din Verbila la 1900

Mănăstirea boierească din Verbila la 1900

Adrian Nicolae Petcu, 24 Iulie 2011

Pe drumul ce duce de la Ploieşti spre Buzău, pelerinul se poate abate spre localitatea Verbila, unde găseşte vechea biserică boierească a fostei mănăstiri medievale cu acelaşi nume. Începuturile datează înainte de 1539, atunci când trei mari boieri, membri ai divanului domnesc, Dragomir, Toma şi Caraciu, au purces la ridicarea aşezământului cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". Se pare că primul ctitor nu a mai apucat să-şi vadă biserica ridicată, deoarece în 1535 a fost ucis de domnul Vintilă Vodă, un an mai târziu al doilea ctitor sfârşind din porunca domnitorului Radu Paisie. Biserica are o arhitectură în formă de cruce, fără turlă, deoarece este boierească, în partea exterioară având decoraţiuni de cărămidă aparentă, specifice sec.

al XVI-lea. La 1653, noul stâpân al moşiilor de la Verbila, boierul Pană Filipescu, reface aşezământul, inclusiv biserica căreia îi adaugă un pridvor cu rol de clopotniţă susţinut de coloane. Tot în această perioadă este numit egumenul Antonie, apoi îl găsim pe Serafim, care se pare că a condus mănăstirea de la Verbila până în 1699. La trei ani după cutremurul din 1802, întreg aşezământul este refăcut de Paisie Sinaitul, ieromonah care provenea de la Mănăstirea Mărgineni. Deci Verbila era schit al Mănăstirii Mărgineni, închinată la rândul ei Mănăstirii "Sf. Ecaterina" de la muntele Sinai. Ieromonahul grec a refăcut incinta, pictura bisericii şi a astupat pridvorul, transformându-l într-o culă, fortificaţie specifică unei perioade de mari tulburări politice. La 1864, Mănăstirii Verbila i-au fost confiscate de către autorităţile statului toate moşiile şi pădurile întinse din jurul satului Verbila pe care le avea de la boierii ctitori, fiind transformată în biserică de mir. Treptat, lăcaşul a ajuns în ruină, autorităţile statului rămânând indiferente faţă de această situaţie.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!