Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica Memoria Bisericii în imagini: Ieromonahul Sava Cimpoca de la Alba Iulia

Memoria Bisericii în imagini: Ieromonahul Sava Cimpoca de la Alba Iulia

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 09 Feb 2010

S-a născut în 1888 în localitatea Sadu din zona Sibiului. La 14 ani, tânărul Sava Cimpoca a fugit de la liceu, cu gândul de a intra în mănăstire, fiind primit la Căldăruşani. Râvna, tăcerea permanentă, asprimea cu sine şi ascultarea desăvârşită i-au convins pe monahii de la Căldăruşani că fratele Sava poate fi primit în obşte, cu numele de Sebastian. În 1913 a fost mutat la Tismana, unde a fost hirotonit ierodiacon, apoi ieromonah. În anii Primului Război Mondial a slujit ca misionar în trei sate din Oltenia, prin prestanţa şi dragostea sa de semeni rămânând în conştiinţa localnicilor. În perioada interbelică, părintele Sebastian a slujit şi s-a rugat în Mănăstirea Ghighiu, pentru ca în vremea celui de-al doilea război mondial să fie alături de răniţii internaţi în spitalele din Ploieşti. În 1946, părintele a fost numit ca duhovnic la Mănăstirea Râmeţ, apoi la Suceviţa, pentru ca în 1948 să-şi ia schima cea mare cu numele de Sava, retrăgându-se în Schitul „Sf. Ioan Botezătorul“ de lângă Alba Iulia. Era căutat pentru bunele lui sfaturi duhovniceşti, îndrepta oamenii care îl cercetau şi îşi făcea pravila prin post şi rugăciune permanentă. La 14 noiembrie 1955, părintele Sava Cimpoca s-a mutat cu pace la cereştile lăcaşuri.