Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Cultură Muzeele bisericeşti, mijloace de promovare a valorilor naţionale

Muzeele bisericeşti, mijloace de promovare a valorilor naţionale

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Cultură
Data: 15 Mai 2015

În fiecare an, în Noaptea Muzeelor (16-17 mai), aceste instituţii de cultură din întreaga lume îşi deschid larg porţile pentru a-i primi, în mod deosebit, pe toţi iubitorii de valori culturale. Muzeele din România se pregătesc pentru primirea a mii de vizitatori dornici să descopere podoabele găzduite de acestea.  În ultimii ani, Biserica Ortodoxă Română şi-a extins numărul de colecţii muzeale prin reorganizarea şi modernizarea spaţiilor sau prin construirea altora noi.

Cei peste 200 de absolvenţi ai programelor de formare profesională organizate de Centrul de Pregătire pentru Patrimoniu „Sfântul Constantin Brâncoveanu“ au capacitatea de a iniţia proiecte şi programe de reorganizare şi modernizare a numeroaselor colecţii aparţinătoa-re de eparhiile din cadrul Patriarhiei Române. O dovedesc recentele reorganizări şi modernizări de la: Mănăstirea Dragomirna, singura colecţie din România dedicată prezentării manuscriselor miniate semnate de Mitropolitul cărturar Anastasie Crimca; Mănăstirea Suceviţa, unde există un muzeu modern, destinat prezentării epocii de mare cultură a  Movileştilor; Mănăstirea Voroneţ, unde se află un muzeu în curs de împlinire; Mănăstirea Brâncoveanu-Sâmbăta de Sus, cu o colecţie unică de icoane pe sticlă din Transilvania; Mănăstirea Putna, care îşi întâmpină pelerinii cu un muzeu destinat epocii lui Ştefan cel Mare; Mănăstirea Căldăruşani, care are un muzeu cu valori de excepţie din epoca lui Matei Basarab, şi nu numai; precum şi  colecţiile muzeale de la Mănăstirile Ghighiu, Pissiota, Ţigăneşti, Samurcăşeşti, Sinaia şi Pasărea (în curs de modernizare). Exemplele ar putea continua. Biserica, păstrătorul celui mai valoros patrimoniu de artă veche românească, îşi asumă grija pentru ocrotirea acestor bunuri culturale şi se preocupă ca în toate eparhiile să fiinţeze astfel de centre care să ofere vizitatorilor informaţii cuprinzătoare de interes cultural, ştiinţific despre tradiţiile multiseculare ale poporului român. Muzeul nu înseamnă (cum greşit se mai crede) un grup de obiecte „vechi“, strânse, fără nici o noimă, în câteva vitrine, ci reprezintă un demers ştiinţific, realizat de specialişti,  menit a oferi, printr-un limbaj specific, fragmente de viaţă (religioasă, culturală, istorică, instructiv-educativă, de bio-diversitate, de mediu).

 Biserica Ortodoxă Română are privilegiul de a beneficia de un potenţial turistic de excepţie, cu o largă paletă de oferte menite a atrage, mai ales, turismul european. Rezerva potrivit căreia turismul poate tulbura liniştea vieţii monahale poate fi lesne eliminată dacă se procedează, dintru început,  la un sistem de vizitare riguros organizat. Pe lângă funcţia de păstrare şi conservare a patrimoniului, muzeele au şi îndatorirea de a face cunoscute publicului, prin modalităţi specifice, toate elementele care conferă unui obiect semnificaţia valorii sale.

Apropiata deschidere a sezonului turistic actualizează, ca în fiecare an, oferta celor  interesaţi de a se racorda, ca parteneri, la proiectele turistice interne sau externe. Deţinătorii de bunuri de patrimoniu mobil (muzee, colecţii) sau imobil   (ansambluri arhitecturale cu valoare istorică) sunt interesaţi de aceste parteneriate, ştiut fiind că astăzi, în condiţiile unor dificultăţi economice, turismul rămâne una din importantele surse de venituri, prin conţinutul ofertelor. S-a constatat că potenţialii turişti străini sunt interesaţi în ţara noastră de monumentele istorice vechi (biserici, cetăţi, locaşuri de cult, muzee). De aceea este foarte important demersul continuu de a forma ghizi foarte bine pregătiţi, ghidajul trebuie să depăşească  stadiul de „recitator“ al unui text învăţat pe de rost. Nu trebuie ignorat faptul că grupurile de turişti străini sosiţi pe meleaguri româneşti reprezintă şi un important mod de a sprijini întreţinerea şi valorificarea corectă a giuvaierelor  de patrimoniu cultural naţional. (Prof. Victor Simion)