Reportaj
Nouă decenii de viaţă monahală la Rohia

Nouă decenii de viaţă monahală la Rohia

Andrei Fărcaş, 30 Iulie 2016

Cu ocazia împlinirii a 90 de ani de la sfinţirea primei biserici a Mănăstirii Rohia, în spaţiul noii biserici a așezământului monahal a avut loc, în 28 iulie, un simpozion naţional cu titlul „Rohia. 90 de ani de viaţă monahală. 1926-2016”. Manifestările au început cu Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, după care a fost oficiat un Te Deum de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru cei 90 de ani de viaţă monahală la Rohia.

Te Deum-ul de mulţumire a fost urmat de slujba Parastasului pentru Episcopul Nicolae Ivan, pentru preotul ctitor Nicolae Gherman, pentru stareţii, binefăcătorii și viețuitorii trecuţi la Domnul. Slujba de pomenire a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramure­șului și Sătmarului.

Simpozionul a început cu un cuvânt de deschidere şi de bun venit pentru oaspeţi, rostit de Prea­sfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul, care a amintit că se împlinesc, în 2016, 20 de ani de la rectitorirea bisericii vechi, amintind că materiale din vechiul locaș au fost folosite la construirea noii biserici, cea în care se desfăşoară simpozionul. „Ne-am despărţit foarte greu de vechea biserică, pe care nu am demolat-o, ci am desfăcut-o cu mare grijă, cu părinţii, şi tot ce s-a recuperat a fost folosit în noua biserică. Noua biserică a fost o necesitate. Biserica trebuie să fie regina ansamblului monahal”, a spus Prea­sfințitul Părinte Iustin Sigheteanul. În continuare, Prea­sfinția Sa a vorbit despre sfinţenia locului de la Rohia și despre rolul formator pe care l-a îndeplinit Mănăstirea Rohia, 30 de viețuitori fiind azi plecaţi la alte mănăstiri ca stareţi sau la studii în ţară sau străinătate.

Simpozion cu participarea unor mari personalităţi ştiinţifice

Primul dintre invitaţii care au luat cuvântul a fost acad. Alexandru Surdu, vicepreşedinte al Academiei Române, care a vorbit despre „Mănăstirea Rohia - loc de reculegere”. În cuvântul său, a mărturisit că trei mari personalităţi l-au determinat să rămână cu această mănăstire în suflet: Constantin Noica, Nicolae Steinhardt şi Ioan Alexandru. De asemenea, a propus ca N. Steinhardt şi Ioan Alexandru să fie membri ai Academiei Române post mortem, mai ales că integrala Steinhardt a ajuns la volumul al XVII-lea, prin care se dovedeşte că avem în faţă un mare eseist şi om de cultură rară.

Pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă, preşedintele Senatului Universităţii Babeş-Bolyai, a vorbit despre „Mănăstirea Rohia - o mănăstire misionară”. Încă de la sfinţirea bisericii mănăstirii, Episcopul Nicolae Ivan a rânduit-o ca misionară. Misionariat au făcut şi ieromonahii care au slujit în parohii atunci când au fost scoşi cu forţa din mănăstire, în 1959, prin decretul antimănăstiresc, aici rămânând doar stareţul Justinian. Cunoscător al Mănăstirii Rohia încă din copilărie, părintele profesor a arătat că „mănăstirea este o asumare a matricei identitare româneşti. Pentru noi, este izvor de liniştire şi izvor de sfinţire”.

Prof. univ. dr. Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române, bun cunoscător al vieţii monahale, a subliniat condiţiile istorice în care a apărut Mănăstirea Rohia, la câţiva ani după Marea Unire, precum și contextul naţional în care a fost sfinţită biserica.

Partea a doua a simpozionului a început în prezenţa Înaltprea­sfin­țitului Părinte Arhiepiscop Justinian, Întâistătătorul Eparhiei Maramureşului şi Sătmarului.

Conf. univ. dr. Şerban Turcuş, de la Facultatea de Istorie şi Filosofie din Cluj-Napoca, a vorbit despre „Monahismul transilvan în Evul Mediu: tipologie şi caracteristici”. În prelegerea sa, a arătat că 600 de mănăstiri din Imperiul austriac, dintre care 400 pot fi identificate în perimetrul nord-vestic al ţării noastre, au fost distruse de generalul Bukov, lucru recunoscut și de istorici maghiari. Prin distrugerea lor se dorea dispariţia monahismului ortodox. Din secolul al XI-lea, unele mănăstiri au primit rolul de a suplini existenţa unei episcopii. Aşa a fost şi mănăstirea din Perii Maramureşului, azi în Ucraina. Vigoarea Ortodoxiei româneşti vine din tăria monahismului, a mai spus vorbitorul.

Pr. prof. univ. dr. Alexandru Moraru, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, a vorbit despre Episcopul Nicolae Ivan al Clujului şi începuturile Mănăstirii „Sfânta Ana” - Rohia. Părintele profesor a relatat din cronica evenimentului despre cum a fost primit episcopul la biserica din Rohia şi urmat de circa 10.000 de oameni până sus în deal la mănăstire, purtat în car cu boi înstruţaţi. Predica Episcopului Nicolae Ivan la acest eveniment a fost despre renaşterea trupească şi sufletească a poporului român.

Dr. Teodor Adelean, directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu”, a vorbit în expozeul „Mănăstirea Rohia - cetate a credinţei” despre rolul întemeierii de mănăstiri, sub­liniind că facerea unei mănăstiri nu este după voinţa noastră, ci după cea a lui Dumnezeu.

Pr. prof. univ. dr. Ştefan Iloaie a susţinut comunicarea „Rolul cultural al Mănăstirii Rohia în spaţiul românesc”. El a numit Mănăstirea Rohia „focar de spiritualitate şi cultură” şi a argumentat necesitatea instruirii călugărilor pentru a deveni persoane cât mai bine pregătite şi titrate, fiind prin aceasta de folos poporului credincios.

Conf. univ. dr. George Ardeleanu, cercetător specialist al vieţii şi activităţii lui Nicolae Steinhardt, a vorbit despre „Mănăstirea Rohia şi N. Steinhardt în arhivele Securităţii”, prezentând documente din cele 11 volume a câte 500 de pagini aflate în arhiva CNSAS. Întrucât Mănăstirea Rohia n-a căzut în capcanele întinse de Securitate, i-a felicitat pe viețuitori pentru că au reuşit să învingă balaurul Securităţii şi balaurul prejudecăţii.

Conf. univ. dr. Florian Roatiş a vorbit despre „N. Steinhardt şi biblioteca Mănăstirii Rohia”. La intrarea părintelui Steinhardt în monahism, Mănăstirea Rohia avea peste 20.000 de volume, la care a adăugat volumele bibliotecii personale din Bucureşti pe care le-a donat aşezământului monahal.

Lect. univ. dr. Paula Bud, strănepoata preotului ctitor Nicolae Gherman, a vorbit despre străbunicul său şi despre idealul creştin al acestuia, arătând că „Mănăstirea Anuţa este şi o împlinire a idealului său creştin”.

Simpozionul a fost moderat de arhim. dr. Macarie Motogna, egumenul sfântului aşezământ, şi protos. Ioachim Tomoiagă, secretarul mănăstirii.

Cuvântul de încheiere a fost rostit de Înaltpreasfințitul Părinte Justinian: „E un miracol locul acesta. Mănăstirea a fost întemeiată la dorinţa unui înger, fiica preotului Nicolae Gherman, care şi-a dorit casă Maicii Domnului. Codrul de cremene a fost ales de Dumnezeu, nu de oameni. Nici chiar preotul Nicolae Gherman nu a înţeles la început despre ce este vorba”. Înaltpreasfinția Sa a vorbit, apoi, despre cum a ajuns primul egumen aici şi despre dorința starețului Gherontie Guţu ca Rohia să devină un Sion românesc.


Galerie foto:

Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!