„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
„Noua Europă nu poate fi edificată fără cunoaşterea vechii Europe“
Joi, 10 martie 2016, în Sala „Ferdinand“ a Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu“ din Iaşi s-a desfăşurat cea de-a treia zi de comunicări a conferinţei internaţionale „Faith and community around the mediterranean in late antiquity and the middle ages“ („Credinţă şi comunitate în bazinul mediteranean în Antichitatea târzie şi Evul Mediu“).
Conferinţa internaţională „Credinţă şi comunitate în bazinul mediteranean în Antichitatea târzie şi Evul Mediu“ a fost organizată de Colegiul „Noua Europă“, în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu“ - Fundaţiile Ferdinand, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei şi Colegiul „Sfântul Nicolae“ şi s-a bucurat la Iaşi de audienţa unui public numeros format din studenţi, cercetători şi profesori.
După o alocuţiune introductivă a domnului Petre Guran, care a prezentat invitaţii şi contextul conferinţei, a luat cuvântul părintele prorector Gheorghe Popa, în calitate de delegat al Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Teofan. „Aducem mulţumiri Colegiului «Noua Europă» şi în mod special domnului Andrei Pleşu pentru lucrarea deosebit de frumoasă, una inspiratoare pentru mediul nostru academic. (...) Noua Europă nu poate fi edificată fără cunoaşterea vechii Europe. Pentru a nu sugera faptul că noua Europă este în contradicţie cu vechea Europă, putem folosi expresia «prima Europă» şi «a doua Europă», aşa cum Origen, spre exemplu, folosea pentru Vechiul Testament noţiunea de Primul Testament şi pentru Noul Testament noţiunea de Al Doilea Testament. Origen a făcut acest lucru pentru a nu se mai considera că vechiul nu este important. Ştim că fundamentele primei Europe au fost revelaţia iudeo-creştină, filosofia greacă şi dreptul roman. Astăzi, sigur că aceste fundamente trebuie evaluate critic, pentru că societatea noastră este secularizată şi pune între paranteze metoda revelaţiei, dar pentru cunoaşterea acestor fundamente avem nevoie şi de reflecţii comune, aşa cum este tema simpozionului acesta“, a spus părintele prorector în alocuţiunea sa.
În continuare, pr. prof. univ. dr. Ion Vicovan, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi, a făcut referire în dicursul său la personalitatea istoricului Peter Brown: „Întrucât tema acestui simpozion se doreşte a fi şi un omagiu adus marelui istoric şi profesor Peter Brown, care după cum cei mai mulţi ştiu, a avut preocupări deosebite în ceea ce priveşte relaţia dintre religie şi stat, elaborând cărţi şi studii temeinice pe această problematică şi susţinând numeroase conferinţe în acest domeniu. Peter Brown i-a dedicat mult timp din cercetările sale Fericitului Augustin şi a scris mult şi bine despre cultul sfinţilor, după cum a acordat o atenţie specială monahismului, cu cele două forme ale lui - idioritmic şi cenobitic“.
„Mă bucur că am putut să fac această deschidere a conferinţei la Iaşi şi sunt convins că nu va fi ultima“
Sesiunea de la Iaşi a cuprins în continuare următoarele prezentări: părintele benedictin Mark Sheridan (Faculty of Theology of the Pontificio Ateneo S. Anselmo) - „The Development of the Concept of Poverty from Athanasius to Cassian“, pr. prof. univ. dr. Nelu Zugravu (Universitatea Alexandru Ioan Cuza) - „Christianity as a Factor of Dissolution and Aggregation in the Works of John Chrysostom“, prof. Matthew Milliner (Wheaton College, USA) - „Rethinking the „Afterlife of Icons“, prof. Bogdan Maleon (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“) - „The Exile around the Mediterranean Sea during the Early Byzantine Period“, lect. univ. dr. Iulian Damian (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“) - „Revelation in Abrahamic Religions: Convergence and Divergence Concerning the Phenomenon of Prophethood“, prof. David Michelson (Vanderbilt University, USA) - „From Periphery to Horizon: Peter R. L. Brownâs Contribution to the Historiography of Christianity“. La final, invitaţii au urmărit înregistrarea video a comunicării „Faith and Community around the Mediterranean“ susţinută de cunoscutul istoric şi rofesor Peter Brown (Princeton University, USA).
„Evenimentul şi-a extins una dintre sesiuni la Iaşi, având susţinerea a două instituţii importante şi dinamice - Colegiul «Sfântul Nicolae» al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, condus de părintele Hrisostom Rădăşanu, şi Biblioteca Centrală Universitară «Mihai Eminescu». Mă bucur că am putut să fac această deschidere a conferinţei la Iaşi şi sunt convins că nu va fi ultima. Există o voinţă şi o dorinţă, în primul rând din partea profesorului Andrei Pleşu, ca instituţia Colegiul «Noua Europă» să fie activă şi în alte centre universitare decât Bucureştiul, iar Iaşul este un foarte important candidat în acest sens. În acelaşi timp, este şi un angajament de-al meu personal de a promova instituţiile, dar mai ales mediul cultural al Iaşului şi de a permite acestui oraş să spună ţării ceea ce are de spus, iar instituţiile culturale de aici să se integreze într-un circuit internaţional semnificativ“, ne-a declarat d-l Petre Guran, cercetător ştiinţific la Institutul de studii sud-est europene al Academiei Române, fost bursier al Colegiului „Noua Europă“ şi actual secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe.
„Biblioteca Centrală Universitară «Mihai Eminescu» şi-a propus să încurajeze organizarea unor expoziţii tematice şi a unor manifestări ştiinţifice axate pe diverse domenii ale cunoaşterii. De aceea, ne-am bucurat să ne implicăm în organizarea acestui simpozion specializat, care a grupat o serie de specialişti recunoscuţi la nivel mondial. Sperăm ca prin organizarea la Iaşi a celei de-a doua părţi a conferinţei „Credinţă şi comunitate în bazinul mediteranean în Antichitatea târzie şi Evul Mediu“ să inaugurăm o tradiţie a parteneriatului dintre instituţiile noastre de cultură şi Colegiul «Noua Europ㻓, a adăugat şi d-l Bogdan Maleon, directorul Bibliotecii Centrale Universitare din Iaşi.
Evenimentul s-a desfăşurat în cadrul programului „Europe next to Europe“, cu sprijinul Riksbankens Jubileumsfond - Suedia.