Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială „Nu există altă opţiune decât aderarea la euro”

„Nu există altă opţiune decât aderarea la euro”

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Un articol de: Cristina Zamfirescu - 21 Iunie 2017

Din perspectiva politicii mo­ne­tare, nu există altă opţiune pentru România decât ade­ra­rea la zona euro, iar problema este când şi cum, a declarat Liviu Voinea, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), potrivit Agerpres. Afir­ma­ția sa reprezintă punctul de vedere al BNR și a adău­gat că trecerea la moneda euro nu va determina o scădere a salariilor.

Banca centrală menţine ca obiectiv aderarea la zona euro, a declarat Liviu Voinea, viceguvernatorul băncii centrale, în cadrul forumului „România, 10 ani în UE. Progrese, perspective de dezvoltare, provocări”, fără a avansa un termen pentru atingerea acestei ținte. „Doresc să exprim cu claritate punctul de vedere al Băncii Naţionale cu privire la aderarea României la zona euro. Din perspectiva politicii monetare, nu există altă opţiune pentru România decât aderarea la zona euro. Putem discuta cum şi când, dar nu cu scopul de a amâna sine die, ci din dorinţa de a face o trecere lină atunci când economia va fi suficient de competitivă şi de pregătită”, a subliniat Liviu Voinea, citat de Agerpres.

Acesta a relatat o discuţie purtată cu un agent de pază care l-a întrebat dacă prin trecerea la euro salariul lui va scădea, iar răspunsul său a fost nu. „Oamenii sunt preocupaţi de aspectul trecerii la euro şi este util să explicăm în ce constă aceasta în cele mai mici detalii. Nu este prima oară când sunt întrebat lucruri concrete despre trecerea la euro. Am un văr în Drobeta-Turnu Severin, pensionari şi el, şi soţia, care era preocupat de faptul că pensia soţiei sale, de 900 de lei, ar urma să se transforme în două bancnote de 100 de euro. Deşi având aceeaşi valoare, impactul psihologic de a vedea că după o muncă de o viaţă primeşti două hârtii nu trebuie subestimat. Şi aceste două exemple din viaţa reală vorbesc despre faptul că trecerea la euro nu înseamnă o simplă schimbare de bancnote sau de monede. Este un proces complex, cu implicaţii dintre cele mai diverse şi profunde şi, fără îndoială, nu poate fi declanşat decât de o decizie politică bazată pe un larg consens în societate”, a spus Voinea.

Odată cu aderarea la Uniunea Europeană (UE), România s-a angajat să treacă la moneda unică europeană într-un orizont de timp ce depinde de gradul de integrare economică cu zona euro.

Conform prevederilor unui document asumat de Guvernul României, numit Programul de Convergenţă (2015-2018), anul 2019 este, deocamdată, menţinut de către autorităţi ca obiectiv pentru adoptarea monedei unice, iar pregătirile pentru acest proces sunt coordonate de către un comitet interministerial condus de primul-ministru şi din care mai fac parte guvernatorul BNR, ministrul finanţelor publice, miniştri şi reprezentanţi ai altor instituţii guvernamentale, ai asociaţiilor patronale şi sindicale.

La acest moment, 19 din cele 28 de state membre ale UE au adoptat euro, Lituania fiind ţara care s-a alăturat cel mai recent (la 1 ianuarie 2015) zonei euro. În afară de Danemarca şi Regatul Unit, care au recurs la „clauza de exceptare” de la adoptarea monedei unice, celelalte opt state din afara zonei euro, inclusiv România, s-au angajat să adopte moneda unică după ce vor îndeplini criteriile de convergenţă, adică inflaţie şi dobânzi apropiate de cele ale ţărilor din zona euro, stabilitatea cursului de schimb, deficit şi datorie publică scăzute. În plus, sunt importanţi anumiţi indicatori precum nivelul PIB pe locuitor, gradul de deschidere a economiei, structura economiei, finanţarea deficitului de cont curent, costul forţei de muncă etc., potrivit informaţiilor regăsite pe site-ul BNR.