Documentar
O comemorare grandioasă a Sinodului I Ecumenic

O comemorare grandioasă a Sinodului I Ecumenic

15 Noiembrie 2010

Pentru întreaga Ortodoxie, anul 2010 este un an jubiliar prin faptul că se împlinesc 1.685 de ani de la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325), sinod la care au participat, după tradiţie, 318 Sfinţi Părinţi şi unde a fost combătută învăţătura greşită a ereticului Arie. Şi pentru Biserica Ortodoxă Română, acest eveniment are conotaţii spirituale deosebite, la el adăugându-se şi împlinirea a 125 de ani de la recunoaşterea oficială a autocefaliei (1885).

† dr. Visarion,

Episcopul Tulcii

Potrivit hotărârii Sfântului Sinod din 10 iulie 2009, anul 2010 a fost declarat în Biserica Ortodoxă Română ca "Anul omagial al Crezului ortodox şi al Autocefaliei româneşti", pe parcursul lui având loc o serie de manifestări omagiale la nivel central şi local care vor scoate în evidenţă importanţa acestor două evenimente din viaţa Bisericii noastre. Cum spuneam, pentru Ortodoxia întreagă, anul acesta este un an comemorativ, închinat Sinodului I Ecumenic, cel care a formulat primele şapte articole ale Simbolului de credinţă sau Crezului, ce se rosteşte la fiecare Sfântă Liturghie, ca şi la alte slujbe divine. Cu siguranţă că şi la nivel panortodox amintirea Sinodului I Ecumenic de la Niceea va fi marcată aşa cum se cuvine, pentru a sublinia importanţa Crezului ortodox în istoria Bisericii şi, implicit, în viaţa credincioşilor.

Manifestările din acest an din cuprinsul Patriarhiei Române legate de acest eveniment au culminat cu Şedinţa Solemnă a Sfântului Sinod din toamnă, când au fost reliefate principalele jaloane ale receptării mesajului Sinodului I Ecumenic în viaţa liturgică, pastorală, misionară şi socială a Bisericii.

În anul 1925, când s-au împlinit 1.600 de ani de la întrunirea Primului Sinod Ecumenic, în întreaga creştinătate au avut loc manifestări omagiale.

Astfel în Biserica Romano-Catolică au avut loc slujbe de comemorare la care au participat episcopi, clerici şi laici, la fel şi în Biserica Anglicană, în ziua de 29 iunie 1925 a avut loc, la Londra, o mare întrunire anglicano-ortodoxă închinată amintirii Sinodului de la Niceea şi la care au participat din partea ortodocşilor: patriarhul Fotie al Alexandriei, patriarhul Dimitrie al Ierusalimului, mitropolitul Ghermanos al Tiatirelor, Evloghie, mitropolitul rus al Europei de Vest şi alţii.

Şi în Biserica noastră, în anul 1925, la împlinirea a 1.600 de ani de la Primul Sinod Ecumenic au avut loc manifestări grandioase care s-au desfăşurat la Iaşi - în capitala Moldovei - în zilele de 11-13 octombrie.

Iniţiativa acestei comemorări şi în Biserica română a aparţinut mitropolitului Nicolae Bălan al Ardealului, care într-o şedinţă a Sfântului Sinod a făcut propunerea de a se marca aşa cum se cuvine - printr-o şedinţă solemnă a Sfântului Sinod - acest moment. Ca prim pas spre acest deziderat expus de mitropolitul Bălan, Sfântul Sinod a hotărât ca ziua de 31 mai a anului 1925 - Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic - să fie celebrată în chip deosebit prin slujbe dumnezeieşti speciale în toate bisericile din ţară, cu rostiri de cuvântări care să lămurească credincioşii despre însemnătatea faptului petrecut în urmă cu 1.600 de ani în orăşelul Niceea din Asia Mică.

O iniţiativă a mitropolitului Pimen Georgescu

La fel, mitropolitul Pimen Georgescu al Moldovei a propus Sfântului Sinod ca aceste manifestări închinate Sinodului I Ecumenic de la Niceea să aibă loc la Iaşi, mai ales că în 1642, pe vremea lui Vasile Lupu, s-a ţinut la Iaşi un sinod la care au participat reprezentanţi ai Bisericilor Ortodoxe şi la care s-a aprobat Mărturisirea de credinţă a mitropolitului Petru Movilă (canonizat ulterior).

Sfântul Sinod, la fel şi Guvernul de atunci al României au îmbrăţişat această propunere a ierarhului moldovean, astfel că între 11 şi 13 octombrie s-au organizat la Iaşi manifestări grandioase la care au participat membrii Sfântului Sinod, suveranii României, autorităţi centrale şi locale şi o mare mulţime de credincioşi.

Prin Decretul regal nr. 2.663 din 9 octombrie 1925, regele Ferdinand aproba deschiderea lucrărilor Sinodului Bisericii Române la Iaşi "în vederea comemorării a 1.600 de ani de la Sinodul I Ecumenic de la Niceea", decretul fiind contrasemnat de Al. Lapedatu, ministrul cultelor şi artelor. Serbările de la Iaşi au debutat în ziua de duminică, 11 octombrie 1925.

La ora 09:30, trenul regal soseşte în gara din Iaşi, regele Ferdinand şi regina Maria împreună cu principii moştenitori coborând în uralele mulţimii şi fiind întâmpinaţi după cuviinţă de autorităţile vremii, în frunte cu I.C. Brătianu.

La ora 10:00, cortegiul regal intră în curtea Mitropoliei din Iaşi unde este binecuvântat de către membrii Sfântului Sinod, în frunte cu patriarhul Miron Cristea. În Catedrala mitropolitană se săvârşeşte un Te Deum oficiat de către patriarhul Miron şi la care asistă membrii guvernului, autorităţile civile şi militare şi un numeros public.

După slujba din catedrală are loc un alt eveniment deosebit, şi anume inaugurarea Palatului de Justiţie (Palatul Culturii de astăzi). La Palat, suveranii sunt întâmpinaţi de ministrul de justiţie G.C. Mârzescu şi de arhitectul Berindei, urmând apoi slujba sfeştaniei, oficiate de Pimen, mitropolitul Moldovei, care la sfârşit rosteşte şi o frumoasă rugăciune de inaugurare a Palatului Justiţiei. Între altele, în rugăciune se cere ca Dumnezeu să dea judecătorilor "să nu caute la faţa oamenilor, ci să facă dreptate tuturor fără deosebire: şi săracului, şi văduvei, şi orfanului…", iar în "acest aşezământ sfinţit al dreptăţii să domnească dreptatea Ta şi să slujească de pază şi de întărire a neamului nostru românesc". Au mai luat cuvântul: arhitectul Berindei, Eugen Herovonu - decanul baroului Iaşi -, D. Volanschi, preşedinte al Curţii de Apel, şi la sfârşit regele Ferdinand. În aceeaşi zi, după-masă, la orele 17:00, a avut loc în Catedrala mitropolitană din Iaşi şedinţa festivă a Sfântului Sinod, prilejuită de comemorarea a 1.600 de ani de la Sinodul I Ecumenic (325) şi a Sinodului de la Iaşi (1642).

La şedinţa festivă au participat familia regală, membrii guvernului şi o mare mulţime de credincioşi. Ceremonia a fost deschisă printr-o slujbă de Te Deum, după care mitropolitul Pimen Georgescu rosteşte un cuvânt de bun-venit, salutând prezenţa distinşilor oaspeţi şi amintind faptul că Iaşul a fost martor al multor evenimente din cuprinsul istoriei neamului. A urmat apoi cuvântul ministrului cultelor şi artelor Al. Lapedatu, care arăta că după unificarea bisericească este prima întrunire extraordinară a Sinodului Bisericii Ortodoxe Române. Între altele, vorbitorul spune: "Biserica Ortodoxă Română, care a avut norocul şi fericirea să-şi vadă realizată tocmai în acest an festiv al creştinătăţii atât unitatea sa de organizare, cât şi înălţarea sa la rang de Patriarhie, nu putea lăsa să treacă acest prilej fără să aducă prinosul său de admiraţie şi de veneraţie memoriei celor 318 Sfinţi Părinţi care, la chemarea Împăratului restaurator al unităţii politice a statului roman, au ştiut prin zelul lor apostolic şi marea lor înţelepciune să restabilească, acum 16 veacuri, la Niceea, unitatea credinţei, atât de zdruncinată atunci în Biserica lui Hristos."

Mântuirea din credinţă, nu din ştiinţă

După aceste luări de cuvânt, patriarhul Miron Cristea deschide oficial şedinţa Sfântului Sinod, rostind o cuvântare în care face elogiul părinţilor participanţi la Sinodul I Ecumenic, arătând importanţa credinţei mântuitoare exprimată în Simbolul niceo-constantinopolitan. Referindu-se la cei 318 Sfinţi Părinţi, patriarhul remarca faptul că: "numeroşi ierarhi - sosiţi la Niceea - purtau încă pe trupurile lor urmele ochilor scoşi şi ai barbariilor îndurate. Vlădicii din Egipt, Pafnutie din Tebaida şi Potamon, erau orbi şi şchiopi din suferinţele închisorilor, iar Pavel din Neocezareea erau cu mâinile arse". Subliniind dezvoltarea ştiinţei în vremurile din urmă, vorbitorul arată că: "deşi ştiinţele exacte au făcut progrese uriaşe, totuşi marii învăţaţi ai lumii de azi recunosc neputinţa ştiinţei omeneşti; adevăraţii învăţaţi sunt de acord cu Sfântul Sinod de la Niceea că mântuirea vine prin credinţă, şi nu prin ştiinţă". Trecând în revistă curentele filosofice şi politice ale societăţii omeneşti contemporane, inclusiv filosofia materialistă în vogă atunci, patriarhul Miron conclude că: "precum la Niceea a biruit credinţa asupra ştiinţei şi a curentelor de filosofie care nu dau sufletului omenesc liniştea şi mângâierea necesară - aşa nădăjduim că tot credinţa - celui ce a propovăduit iubirea evanghelică între toţi oamenii - va readuce omenirea înrăutăţită şi însălbăticită iarăşi în ogorul unei munci paşnice care să-i asigure progresul".

După cuvântul patriarhului, a urmat regele Ferdinand, care a reliefat şi el însemnătatea acestei comemorări, recunoscând contribuţia Bisericii la dezvoltarea societăţii româneşti: "Biserica a luminat şi a mângâiat sufletele în cursul secolelor, întărind totodată, prin activitatea ei, ideea de orânduire şi disciplină care dă putere temeliei statelor. Iar poporul român peste care au bătut atâtea valuri ale păgânătăţii sub aripile Bisericii şi-a adăpostit fiinţa şi caracterul naţional." După cuvântul M. Sale regele Ferdinand, se dă citire de către patriarhul Miron Cristea a Actului Comemorativ ce fixează pentru posteritate însemnătatea acestui eveniment, act ce a fost semnat de suverani, de membrii Sfântului Sinod, de membrii guvernului şi de multe persoane participante.

Între altele, în acest Act comemorativ, se precizau următoarele: "Deci, aducându-ne aminte de această măreaţă şi sfântă adunare a Sfântului Duh, Noi, Sfântul Sinod al Sfintei Biserici Ortodoxe a poporului român, în frunte cu primul Patriarh, cu dor am dorit să pomenim sărbătoreşte dumnezeiasca biruinţă de acum şasesprezece veacuri şi să chemăm asupra patriei noastre România întregită asupra slăvitului nostru Rege Ferdinand I, a Familiei Sale şi a întregului nostru neam, rugăciunile şi binecuvântările celor deodinioară sfinţi luptători şi dascăli, luminători şi paznici ai izvoarelor adevărului". La terminarea şedinţei festive, în saloanele Palatului mitropolitan, are loc servirea ceaiului oferit de mitropolitul Pimen, după care suveranii se îndreaptă spre gară pentru a se reîntoarce la Sinaia.

Procesiune de ierarhi

A doua zi, luni, 12 octombrie, este destinată unei procesiuni religioase şi slujirii în sobor a tuturor membrilor Sfântului Sinod la Sfânta Liturghie în Catedrala mitropolitană. De la Biserica "Sfântul Spiridon" se formează o procesiune formată din membrii Sfântului Sinod şi din cler şi care străbate drumul până la catedrală. Ajunsă procesiunea aici, la ora 10:00 începe Sfânta Liturghie oficiată în sobor de toţi vlădicii, răspunsurile fiind date de către Corala catedralei. Din sobor au făcut parte: patriarhul Miron, mitropoliţii Pimen al Moldovei, Nicolae al Ardealului, Nectarie al Bucovinei, arhiepiscopul Gurie al Chişinăului, episcopii Visarion al Hotinului, Iacov al Huşilor, Cosma al Dunării de Jos, Ghenadie al Buzăului, Nichita al Argeşului, Vartolomeu al Râmnicului, Iustinian al Ismailului, Nicolae al Clujului, Roman al Oradiei, Grigorie al Aradului, Iosif al Caransebeşului, Ioan Stroia al Armatei şi arhiereii Platon Ploieşteanu, Grigorie Botoşăneanu, Ilarion Băcăuanu, Filaret al Caransebeşului, Ipolit Vorobchievici, Evghenie Piteşteanu, Gherontie Silistreanu şi Teofil Râmniceanu. După otpustul sfintei slujbe, are loc o a doua şedinţă festivă a Sfântului Sinod. În cuprinsul ei, episcopul Vartolomeu Stănescu al Râmnicului rosteşte o cuprinzătoare şi înălţătoare cuvântare festivă închinată Sinodului de la Niceea, o adevărată conferinţă după normele ştiinţifice de astăzi.

În deschiderea cuvântării, vorbitorul scoate în evidenţă faptul că: "Sinodul de la Niceea este şi astăzi prezent şi viu nu numai în cărţile de istorie şi de dogme ale Teologiei noastre, ci e viu şi prezent şi în aşezământul de temelie al Bisericii, una, sfântă, sobornicească şi apostolească, şi e prezent şi viu mai ales în sufletele noastre, ale tuturor celor ce-l urmăm pe Hristos", arătând apoi că: "este prezent şi viu Sinodul din Niceea în aşezămintele de temelie ale Sfintei noastre Biserici pentru că Simbolul credinţei, adică Crezul, se citeşte cu aceeaşi pietate şi astăzi, fără modificări la ortodocşi şi cu o singură modificare de dogmă la romano-catolici şi protestanţi, la oficierea celei mai Sfinte Taine din Tainele creştineşti, la pregătirea adică a Sfintei Împărtăşanii din Sfânta Liturghie". Sunt descrise pe larg desfăşurarea lucrărilor sinodului, cauzele care au dus la convocarea lui, este analizată pe larg învăţătura ereticului Arie, precum şi terminologia folosită de sinodali pentru elucidarea adevărului legat de dumnezeirea Fiului şi egalitatea lui cu Tatăl şi cu Sfântul Duh.

Venind în actualitatea vremii, vorbitorul arată frământările lumii contemporane în a găsi pacea, liniştea şi adevărul, din păcate în afara Bisericii şi a lucrării Sfântului Duh, şi necesitatea ca toate acţiunile majore ale lumii să fie puse sub oblăduirea asistenţei Sfântului Duh: "Omenirea nu vrea să ştie de colaborarea internaţionalităţii şi a universalităţii ei cu Duhul Sfânt, întrucât prin legile ei, oricât ar fi ele de internaţionale şi de juridice, ea nu caută în mod sincer nici adevărul, nici dreptatea, nici mila, nici solidaritatea speciei omeneşti, ci mai mult interese vremelnice şi de ordin subiectiv, fie personal, fie naţional", adăugând apoi că Sinodul I de la Niceea trebuie să fie exemplul omenirii, deoarece acolo "s-a arătat cu adevărat şi pentru prima dată în omenire o turmă şi un păstor cu care şi din care cauză a lucrat în plin Duhul Sfânt ca cu una care caută numai adevărul, dreptatea, mila şi frăţeasca solidaritate omenească pentru îndreptarea celor rătăciţi ca Arie".

Inaugurarea Seminarului de la Neamţ

După cuvântul înaripat al episcopului Vartolomeu al Râmnicului urmează expunerea dr. D. Boroianu, profesor şi decan al Facultăţii de Teologie din Bucureşti, care vorbeşte în numele facultăţilor de teologie din ţară şi care, în expunerea sa, arată importanţa sinodului niceean în istoria Bisericii Creştine, dar şi necesitatea convocării unui nou sinod ecumenic pentru a rezolva problemele existente astăzi în domeniul credinţei şi al vieţii religioase.

Pr. Valeriu Iordăchescu ia cuvântul în numele clerului de mir şi prezintă un expozeu cuprinzând reflecţii actuale în legătură cu Sinodul de la Niceea şi cu cel de la Iaşi din anul 1642. În încheiere, patriarhul Miron mulţumeşte vorbitorilor şi celor prezenţi, declarând închisă şedinţa festivă de la Iaşi a Sfântului Sinod. În sala mare a Palatului de Justiţie a avut loc un banchet oficial la care au participat aproximativ 300 de persoane ca invitaţi ai ministrului cultelor şi artelor. Au toastat cu acest prilej patriarhul Miron, ministrul cultelor, Al. Lapedatu, mitropolitul Pimen Georgescu al Moldovei, mitropolitul Nicolae Bălan al Ardealului, care a arătat felul în care ardelenii au păstrat de-a lungul veacurilor credinţa ortodoxă pentru care au suferit prigoană şi martiriu, precum şi rolul Bisericii în făurirea Unirii celei Mari de la 1918.

Au mai luat cuvântul mitropoliţii: Gurie al Basarabiei, Nectarie al Bucovinei şi G. Mârzescu, ministrul justiţiei. După masă, ierarhii prezenţi au vizitat obiective bisericeşti şi culturale din Iaşi, patriarhul Miron plecând apoi spre Bucureşti.

În ziua de 13 octombrie a avut loc un pelerinaj la Mănăstirea Secu, unde s-a oficiat o slujbă de pomenire în memoria mitropolitului cărturar Varlaam al Moldovei, apărător al credinţei ortodoxe prin cuvânt şi faptă şi participant activ la Sinodul de la Iaşi convocat de voievodul Vasile Lupu în 1642. Mitropolitul Pimen al Moldovei rosteşte apoi un emoţionant cuvânt, arătând lupta mitropolitului Varlaam întru apărarea credinţei şi a unităţii neamului, precum şi datoria celor de faţă de a veghea la păstrarea intactă a adevărului revelat şi de a trăi după cuvântul Evangheliei Mântuitorului Hristos.

După vizitarea mănăstirii, s-a plecat la Mănăstirea Neamţ, unde a avut loc inaugurarea noului Seminar Monahal şi unde s-a luat şi masa de prânz oferită de stăreţia mănăstirii, condusă de episcopul Nicodim - viitorul patriarh al României.

Cele trei zile de sărbătoare de la Iaşi închinate comemorării Sinodului I Ecumenic de la Niceea şi Sinodului de la Iaşi au constituit cu adevărat o manifestare a unităţii de neam şi de lege a tuturor românilor, o recunoaştere a jertfei şi luptei înaintaşilor pentru apărarea tezaurului credinţei ortodoxe, dar şi o garanţie a generaţiilor viitoare de a lucra şi lupta pentru binele Bisericii străbune şi al neamului.

Cade-se acum, la împlinirea celor 1.685 de ani de la Sinodul I Ecumenic de la Niceea, să ne reamintim de cei 318 Sfinţi Părinţi participanţi la lucrările lui şi care sunt cu adevărat "trâmbiţele cele tainice ale Duhului, purtători de Dumnezeu părinţi care au cântat în mijlocul Bisericii cântare armonioasă de teologie pe Treimea cea una neschimbată după fiinţă şi după dumnezeire" - cum îi numeşte imnograful - şi care rămân de-a pururi făclii luminoase şi povăţuitori ai Bisericii în mersul ei către zările Împărăţiei Cerurilor.

Cade-se acum să ne aducem aminte şi de cei care în urmă cu 85 de ani au organizat grandioasele manifestări de la Iaşi închinate Sinodului de la Niceea, în frunte cu primul patriarh al României reîntregite, Miron Cristea, şi să rugăm pe Dumnezeu ca să le facă veşnică odihnă, iar ei, de acolo din cer, împreună cu cei 318 Părinţi niceeni să vegheze asupra Bisericii Ortodoxe Române asupra ierarhilor, clerului şi credincioşilor ei, ajutându-i în tot ceea ce întreprind spre binele şi fericirea vremelnică şi veşnică a neamului nostru românesc.

Sinodul de la Niceea este şi astăzi prezent şi viu nu numai în cărţile de istorie şi de dogme ale Teologiei noastre, ci e viu şi prezent şi în aşezământul de temelie al Bisericii, una, sfântă, sobornicească şi apostolească, şi e prezent şi viu mai ales în sufletele noastre, ale tuturor celor ce-l urmăm pe Hristos".

Episcopul Vartolomeu Stănescu al Râmnicului (1875-1954)

Bibliografie:

• Pr. C. Dron, "Amintirea Soborului de la Niceea - Serbările de la Iaşi", Iaşi 1926;

• "Biserica Ortodoxă Română" - Bucureşti, 1925;

• "Revista Teologică" - Sibiu 1925.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!