În Cimitirul „Eroii Revoluției” din Capitală au fost pomeniți sâmbătă, 21 decembrie 2024, martirii din decembrie 1989. Slujba Parastasului a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul,
Obiceiuri de tradiţie conservate în Gorj
Mersul în piţărăi sau colindeţi, cum se spune în unele zone ale judeţului Gorj, este o tradiţie veche, care se păstrează încă. Piţărăii au loc în seara de Ajunul Crăciunului, tot atunci când copiii merg cu Steaua, vestind şi zorii anului nou care se apropie.
Sărbătoarea Crăciunului este precedată în ziua de Ajun, în mai toate satele Gorjului, de obiceiul umblatului în piţărăi sau colindeţi. La Negomir, de exemplu, toţi gospodarii ies la poartă cu un coş plin de colaci, mere sau eugenii pentru a le împărţi celor plecaţi în piţărăi. În unele sate tinerii şi copiii se strâng în seara de Ajun în capul satului, şi apoi trec din poartă în poartă, pentru a lua colaci sau ce alte bunătăţi împart sătenii. În alte sate, plecatul în colindeţi are loc în dimineaţa de Ajun. Pentru că afară este frig, gospodarii le dau tinerilor ieşiţi în piţărăi şi câte un pahar de ţuică fiartă. De asemenea, din poartă în poartă, gospodarii aprind focuri: "Este un obicei foarte-foarte vechi, dar care se păstrează. În seara de Ajun, cam pe la ora 18:00, în capul satului se strâng cetele de tineri plecaţi în colindeţi. Pe la noi merg în colindeţi şi oamenii bătrâni, acum este mai săracă lumea. Fiecare gospodar iese la poartă cu un coş cu colaci sau biscuiţi, eugenii, ce are, şi le împarte colindeţilor. Mai ales copiilor le place obiceiul. Ne bucurăm că nu se pierde odată cu trecerea anilor! În trecut, pe vremea când trăia mama mea şi era tânără, cocea colindeţii în cuptor. Acum prea puţine femei îi mai fac în casă, majoritatea cumpărăm colaci din comerţ sau eugenii", a spus Camelia Urdăreanu-Floroiu din satul Artanu al comunei Negomir. Steaua sus răsare… Un alt obicei străvechi, ce nu a dispărut încă, este cel al umblatului cu Steaua. Tot în Ajunul Crăciunului, un grup de patru sau cinci băieţi vine la casele gospodarilor pentru a le cânta Steaua. Numele obiceiului vine de la steaua din hârtie şi lemn, frumos decorată, pictată cu scena Naşterii Domnului Hristos. "La noi, anul trecut de exemplu, nu au prea mai venit copiii cu Steaua. L-am ţinut treaz pe nepotul meu ca să îi vadă, dar n-au venit. Nu prea mai sunt copii care să cânte. Este un obicei foarte frumos, sper să nu dispară. Când eram noi copii, erau foarte multe grupuri care mergeau cu Steaua, aşa mai făceau şi ei un ban. Steaua vorbeşte despre Naşterea Mântuitorului, este unul dintre cele mai importante momente pentru creştinism", a spus Anuşca Mărgineanu, din satul Artanu. În satele comunei Bărbăteşti, obiceiul Stelei se păstrează: zeci de copii merg din casă în casă pentru a cânta Steaua. "Anul trecut, tati a dat peste o sută de lei copiilor veniţi cu Steaua. Este foarte frumos obiceiul, în acest fel copiii nu îşi uită tradiţiile şi învaţă mai multe lucruri despre creştinism. Este foarte frumoasă perioada sărbătorilor de iarnă!", a povestit Ela Bădică, o tânără din comuna Bărbăteşti. Cântarea Stelei se termină, în mai toate zonele judeţului cu următoarele versuri, urări pe care vi le adresăm şi noi: "Să vă dea Domnul tot ce doriţi!/Vă lăsăm cu bine, fiţi fericiţi,/S-aveţi zile senine, să ne mai primiţi,/Să trăiţi, să trăiţi, să ne mai primiţi,/La anul şi la mulţi ani!"