Lumina educaţiei
„Olimpiada a devenit un mod plăcut de a-mi dezvolta gândirea critică”

„Olimpiada a devenit un mod plăcut de a-mi dezvolta gândirea critică”

20 Mai 2017

Trăim într-o societate în care competiția este nu doar un indicator al performanței, ci chiar un modus vivendi. Este firesc ca nici educația să nu facă excepție de la această regulă, iar olimpiadele sunt competițiile în care elevii fac pași concreți pe drumul vieții. Mărturiile câtorva olimpici sunt cea mai bună dovadă că aceste competiții reprezintă în mod fundamental o lecție de viață. (Alexandru Ojică)

Ioana Teodorescu, Liceul Teoretic Internațio­nal de Informatică București, clasa a XII-a, Olimpiada de matematică – mențiune

„Ultima mea Olimpiadă națională de matematică a trecut într-o clipită. Se poate spune că am crescut cu olimpiada, participând la opt ediții ale naționalei, opt ediții pline de emoții, zâmbete, uneori și dezamăgiri și mai ales prietenii legate ce sper că vor dura o viață. Este necesară o muncă susținută pentru a avea rezultate, dar chiar și așa, nu am regretat în nici un moment că am ales «cariera» de olimpic. Atmosfera competițiilor la nivel înalt nu este nici pe departe atât de competitivă precum s-ar putea crede, iar din fiecare concurs sunt multe de învățat, de la modul în care trebuie abordate anumite probleme la mentalitatea cu care trebuie să intrăm în concurs. Astfel, olimpiada a devenit pentru mine un mod plăcut de a-mi dezvolta gândirea critică, precum și de a interacționa cu cei mai buni elevi din toate colțurile țării, și de aceea am fost motivată în permanență de dorința de a mă reîntoarce.”

George Nicoară, Liceul Pedagogic „Carmen Sylva” Timișoara, clasa a XI-a, Olimpiada de limbi clasice, premiul II

„Pentru mine, participarea la Olimpiada națională de limbi clasice a reprezentat un prilej de a relaționa cu elevi care au preocupări asemănătoare cu ale mele și o oportunitate de a studia la un nivel cât mai înalt limba greacă veche, care a devenit o pasiune. Nu am avut în gând să ajung primul, să fiu cel mai bun, însă m-am pregătit cât am putut de bine, căci am considerat o provocare să concurez cu cei mai buni elevi din țară. Chiar dacă mulți susțin că limbile clasice sunt «limbi moarte», eu consider că prin acestea putem dobândi învățături care, deși învechite, sunt actuale în societatea contemporană, căci așa cum spun marii înțelepți, «clasicul este un modern de modă veche». Faptul că greaca veche s-a păstrat de mii de ani mi-a demonstrat importanța deosebită a acesteia, căci este una dintre limbile în care a fost compusă «scrisoarea de dragoste a lui Dumnezeu către noi», Sfânta Scriptură. Această dragoste pentru limba elină mi-a insuflat-o doamna profesoară Monica Ghera, căreia îi sunt recunoscător pentru deosebita implicare în pregătirea mea și pentru susținerea acordată. Așa cum dumneaei ne-a învățat, am pornit la drum cu gândul de a face totul «spre slava lui Dumnezeu» și mărturisesc că am simțit ajutorul Lui în toată activitatea mea.”

Alexandru Nanu, Seminarul Teologic, „Sfântul Grigorie Teologul” Craiova, clasa a IX-a, Olimpiada de religie pentru seminariile teologice, premiul I

„Motivul principal pentru care am participat la această olimpiadă a fost dorința de a mă autoevalua și a-mi arăta adevărata capacitate. Olimpiada a însemnat pentru mine o experiență unică, greu de descris în cuvinte, o cale de a mă afirma. De asemenea, a reprezentat o încununare a muncii pe care am depus-o și un stimul pentru a munci cu mai multă râvnă. Atingerea acestui obiectiv a fost posibilă numai printr-o muncă asiduă, depusă atât de mine în decursul a mai bine de trei luni de pregătire, dar și a arhid. profesor Angel-Cristian Stăiculescu, care m-a pregătit pentru ca reușita să fie asigurată. Am plecat la competiție, alături de colegii mei, cu gândul că, indiferent de rezultatul concursului, voi câștiga o experiență remarcabilă. Bucuria mea a fost deplină odată cu aflarea rezultatelor. Ca și colegii mei, care au obținut rezultate la fel de bune, am luat drumul spre casă cu sentimente profunde de fericire și împăcare sufletească, dar și cu o motivație suficient de bună să particip și la anul la olimpiadă.”

Raluca Trandafir, Colegiul Național „B.P. Hasdeu” Buzău, clasa a IX-a, Olimpiada de istorie, premiul I

„Pentru mine, istoria este o pasiune născută din nevoia de cunoaștere, ea fiind un izvor nesfârșit de întrebări și răspunsuri despre cine am fost pentru a înțelege mai bine cine suntem ca oameni, în toată diversitatea noastră. Știam că participarea la o olimpiadă, și mai ales la acest nivel, presupune multă muncă, consecvență, compromisuri, emoții și așteptări foarte mari. Și, pentru că doamna profesoară mi-a acordat încredere (eu studiez la un profil real, Matematică-Informatică bilingv), iar comunicarea cu dumneaei a fost foarte bună, speranțele mele au fost tot mai îndrăznețe. Când, în final, am privit lista cu rezultatele și am văzut că sunt pe primul loc, în suflet și în minte mi-au rămas doar bucuria reușitei, a efortului pe deplin răsplătit, a recunoștinței că Cineva, acolo Sus, mi-a călăuzit pașii pe drumul cel bun. Nu doar rezultatul m-a făcut să mă simt minunat, ci și că am fost un timp alături de colegi din țară (am legat noi prietenii) și de dascăli dornici să transmită mai departe pasiunea lor, vizitând împreună locuri interesante din județ și lăsându-ne pătrunși de înțelepciunea cuvintelor ce ne-au fost adresate de oameni importanți atât pe plan social, cât și pe plan spiritual.”

Arhim. Mihail Daniliuc, profesor de istoria Bisericii Ortodoxe Române, Seminarul Teologic Ortodox „Veniamin Costachi”, Mănăstirea Neamț:  „Aceste concursuri școlare sunt deosebit de importante pentru elevii seminariști, căci reprezintă reale provocări pentru ei. Tinerii sunt cu adevărat tineri, și se manifestă ca atare, numai atunci când sunt în căutare de valori perene. Olimpiadele școlare îi învață să-și canalizeze elanul tineresc, puterea creatoare, să-și drămuiască timpul, cu multă chibzuință, țintind către orizonturi înalte, dar nu cu patimă și orgolii, ci cu discernământ și smerenie. În spatele oricărei performanțe se ascund căutări, chiar renunțări, multă trudă, căci pregătirea nu are loc doar cu o săptămână-două înaintea concursului, ci presupune un efort pe timp îndelungat. În acest an, la truda olimpicului nostru s-a adăugat pasiunea sa pentru istorie, dar mai ales credința lui statornică. M-a bucurat în chip deosebit că și anul acesta un elev de la seminarul nemțean, Alexandru Șleapcă din clasa a XI-a, a fost pe podiumul olimpicilor la disciplina istoria Bisericii Ortodoxe Române. Seminarul „Veniamin Costachi” se află sub strașina voievodalei Mănăstiri Neamț, centru de spiritualitate și cultură românească. De aceea cred că duhul marilor sfinți și monahi nemțeni, care au scris istorie rostogolind necontenit boabele metaniilor, având pe buze neîncetat Rugăciunea lui Iisus, îi inspiră și-i ajută pe acești tineri seminariști să deslușească pașii lui Dumnezeu prin istoria poporului și a Bisericii noastre străbune.”


Galerie foto:

Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!