Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, a săvârșit duminică, 30 martie 2025, Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală din București. În această zi a fost pomenit și Sfântul
30 Mar, 2025
x
Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, a săvârșit duminică, 30 martie 2025, Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală din București. În această zi a fost pomenit și Sfântul
Parohia Șerban Vodă din Protopopiatul Sector 4 al Capitalei și-a îmbogățit patrimoniul sacru cu un nou odor duhovnicesc, anume un fragment din cinstitele moaștele ale Sfintei Cuvioase Olimpiada, pomenită de Biserica noastră în data de 25 iulie. Cinstitele moaște au fost așezate într-o raclă din argint confecționată la Atelierele Patriarhiei Române, care a fost sfințită în Duminica a 4-a din Postul Mare, 30 martie, de un sobor de clerici în frunte cu părintele consilier eparhial Dumitru Ștefănescu, delegatul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a poposit în Duminica Sfântului Ioan Scărarul, 30 martie, în mijlocul credincioșilor Parohiei „Sfântul Dumitru”-Colentina din Protopopiatul Sector 2 Capitală. Preasfinția Sa a săvârșit Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de clerici, în cadrul căruia a hirotonit un nou preot pe seama acestei parohii.
La Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon”-Nou, Paraclis patriarhal din București, Sfânta Liturghie a fost săvârșită duminică, 30 martie 2025, de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal. În cadrul slujbei, ierarhul a hirotonit un diacon pe seama lăcașului de rugăciune.
La finalul Sfintei Liturghii săvârșite în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reşedinţei Patriarhale, în Duminica a 4-a din Sfântul și Marele Post, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit un cuvânt de învățătură în care a explicat învățăturile principale desprinse din textul Evangheliei duminicale (Marcu 9, 17-32), vorbind și despre nevoința și opera Sfântului Ioan Scărarul, pomenit în această zi. Preafericirea Sa a subliniat faptul că în esență, textul evanghelic ne arată că „Hristos vindecă pe oameni de îndoială, de boală și de nepricepere duhovnicească”.
Protejarea vieții încă de la concepere a fost și este o preocupare constantă a Bisericii noastre. Diaconul dr. Petru Cernat, asistent universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din
Ioan Popa este un pictor bisericesc român. Face parte din școala de pictură de la noi care numără oameni importanți din această breaslă, Alexandru Nicolau, Daniel Codrescu, Mihai Coman și alții, o generație ajunsă la maturitatea profesiei, deşi nu toți sunt freschiști, ci pictori de icoane pe lemn, alții lucrează în mozaic. Pe toți animându-i acuratețea lucrărilor și adeziunea fără rabat la tradiția bizantină. În interviul pe care ni l-a acordat, Ioan Popa ne vorbeşte despre reprezentarea Crucii, precum şi a temelor asociate ei, în iconografia românească.
În predicile sale la Duminica a treia din Postul Mare, Părintele Patriarh Daniel arată distincția dintre crucea văzută ca răstignire a patimilor și poftelor păcătoase care ne fac opaci luminii harului dumnezeiesc și purtarea crucii, a greutăților inerente vieții omului aici, pe pământ. Duminica a treia are în vedere latura ascetică a crucii, nevoințele pe care fiecare creștin le face pentru a trăi cât mai plenar învierea din moartea păcatului. Profesioniștii ascezei, adevărații stavrofori ai Bisericii sunt călugării. Paramanul, acel accesoriu vestimentar nevăzut al lor, este dovada că ei poartă, în minte și în trup, răstignirea față de cele lumești. În interviul de mai jos, părintele arhimandrit Natanael Haraga, starețul Mănăstirii „Sfântul Nicolae”-Sitaru din județul Ilfov, ne vorbește despre nevoinţele vieţii monahale.
La finalul unui dialog amplu cu părintele profesor Viorel Ioniţă, consilier patriarhal onorific, trecem în revistă hotărârile Sinodului I Ecumenic de la Niceea din anul 325. De asemenea, facem trecerea către al
Postul Sfintelor Paşti este cel mai lung şi aspru, cu doar două „dezlegări” la peşte, însă, dacă facem alegerile corecte din punct de vedere nutriţional, organismul va avea parte de o „resetare” ce va aduce cu sine numeroase beneficii pentru corp, dar şi pentru minte. Despre acestea, dar şi despre alimentele pe care este indicat să le consumăm în această perioadă, despre hidratare, moderaţie şi aspecte problematice în cazul anumitor persoane, am discutat cu doamna Mihaela Brebu, dietetician autorizat, la Spitalul „Providenţa” al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.
O curiozitate nesățioasă de a pătrunde înțelesurile slujbelor sfinților români, recent sau mai puțin recent canonizați, m-a dus la Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului.
Maria-Magdalena Rusu are 25 de ani și este campioană olimpică la canotaj. Când mama ei era însărcinată, a fost sfătuită să renunțe la viața care creștea în ea, pentru că vârsta ar fi putut fi un factor
Viața aici e aspră. Așa a fost întotdeauna și poate de aceea puțini au rezistat în pustniciile din Ceahlău. Și anul acesta iarna a fost rece, mai rece decât cele pe care și le amintește maica Pantelimona din ultimii 10-15 ani. De doar câteva zile pământul s-a mai zbicit, iar lumina și-a făcut loc printre neguri. Pe creastă, zăpezile încă rezistă. Se văd de jos. Vârfurile par învelite în năframe albe. Aici, în vale, ghioceii sunt deja mesagerii Bunei Vestiri. Aleea către biserica mănăstirii seamănă cu o eternă cale către primăvară. Ca o parabolă pământeană a veștii celei bune primite de Fecioara Maria.
Locul în care zilnic se experiază prezența iubirii lui Dumnezeu, bucuria zămislirii unui permanent început ca roadă a Duhului Sfânt, se poate numi lucrare continuă a Bunei Vestiri. Taină minunată, statornicie, vindecare de păcat și moarte, speranță, dăruire de viață veșnică. Un asemenea loc este Mănăstirea „Buna Vestire”, din Episcopia Giurgiului, care marţi își sărbătorește hramul istoric. Așezământ nou ce poartă în acest prezent agitat mesajul începutului mântuirii noastre transmis tainic peste veacuri de prima chinovie cu același hram ridicată în zonă pe vremea Sfântului Grigorie Sinaitul.
BUNA VESTIRE Erai un dor, o mireasmă, un trandafir al grădinii Din fir în fir, Măicuță, mai aproape de Tine speram să ajung Întindeam mâna. Mă țintuiau ghimpii și spinii Din sufletu-mi olog și
BUNA VESTIRE Nu văzuse niciodată cum ar putea un înger să-nflorească, și totuși pentru el a fost spăimântul, cu mult mai mare, văzând înfricoșat în fața lui lumina întrupată. Cu greu și-a
RUGĂ Doamne, dă un semn de îndurare din vistieria înaltului ceresc fă un bocet lung să se prăvale peste valea plină de cenușă și înec și chiar de nu ar fi de-ajuns fă să credem că această
Reverie Hai, vino să vezi câte flori pe câmpie Răsar în covoare de multe culori, Pornind hotărât de acum să lucreze, Cuminți, prin crâmpeie senine de zori! Privește spre cerul
Împăratul Nu avea obiceiul să scrie dar, într-o bună zi, împăratul (căci așa i se zicea) porunci să i se aducă coli și cerneluri, tocuri de scris... Ordonă să se facă cea mai zemoasă
100 de ani sunt cuprinzători multor persoane, evenimente, trăiri, experiențe și istorii, daruri ale lui Dumnezeu pentru poporul român. Existența fiecăruia dintre noi, desfășurarea unor evenimente,
Mediul digital bolborosește în continuare de mesaje confuze, în care apar note informative sau referate ale organelor Securității comuniste privitoare la activitatea „conspirativă” a unor sfinți recent
În Duminica a 4-a a Marelui Post îl pomenim pe Sfântul Ioan Scărarul, un părinte nevoitor al Bisericii care a trăit în secolele 6-7. Prețuit în lumea monahală pentru lucrarea „Scara” sau „Scara
Cuvintele inspirate ale psalmistului și împăratului David despre „zilele anilor noștri”, care ajung la 70, arată o măsură a vieții care nu e doar numerică, ci și simbolică. Ele constituie prima treaptă a
La începutul lunii martie, la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, a fost omagiată activitatea doamnei cărturar Zamfira Mihail, ale cărei cercetări de o viață au îmbogățit în chip
Cei care lecturează paginile Sfintei Scripturi și zăbovesc asupra informațiilor despre Muntele Sinai sau Horeb știu că acolo Moise și Ilie au dorit să-L vadă pe Dumnezeu. Ochiul omenesc nu poate cuprinde ceea
100 de ani sunt cuprinzători multor persoane, evenimente, trăiri, experiențe și istorii, daruri ale lui Dumnezeu pentru poporul român. Existența fiecăruia dintre noi, desfășurarea unor evenimente,
Mediul digital bolborosește în continuare de mesaje confuze, în care apar note informative sau referate ale organelor Securității comuniste privitoare la activitatea „conspirativă” a unor sfinți recent
Cuvintele inspirate ale psalmistului și împăratului David despre „zilele anilor noștri”, care ajung la 70, arată o măsură a vieții care nu e doar numerică, ci și simbolică. Ele constituie prima treaptă a
La începutul lunii martie, la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, a fost omagiată activitatea doamnei cărturar Zamfira Mihail, ale cărei cercetări de o viață au îmbogățit în chip
Cei care lecturează paginile Sfintei Scripturi și zăbovesc asupra informațiilor despre Muntele Sinai sau Horeb știu că acolo Moise și Ilie au dorit să-L vadă pe Dumnezeu. Ochiul omenesc nu poate cuprinde ceea
Cu toţii primim viața de la mamele noastre, care la rândul lor au primit-o de la bunicile noastre, care la rândul lor au primit-o de la străbunicile noastre și tot așa pe linie genealogică până la prima femeie din neamul nostru. O inițiativă care vorbeşte despre prețiozitatea vieții ca dar al lui Dumnezeu de la concepție este intitulată „Împreună pentru viață” şi suntem invitaţi cu toţii să participăm, în ziua de 29 martie, la București, Cluj-Napoca și alte orașe ale țării. Adolescenți, tineri, familii se vor uni într-o singură voce pentru cei nenăscuți, pentru susţinerea valorii vieții.
În Duminica a 4-a a Marelui Post îl pomenim pe Sfântul Ioan Scărarul, un părinte nevoitor al Bisericii care a trăit în secolele 6-7. Prețuit în lumea monahală pentru lucrarea „Scara” sau „Scara
Crucea e răspunsul la acuza că Dumnezeu a eșuat în creație, că răul, ura, moartea, nedreptatea, boala ne copleșesc. Că binele e sufocat de demon și nu mai are nici o șansă de a triumfa, deși crucea are pe re
Primele două duminici din Postul Mare ne apropie de esența tainică a dreptei credințe, de lumină: lumina din icoană și lumina interioară izvorând din rugăciune. Despre lumină ne vorbesc în termeni și limbaje cu semnificații profunde cele mai vechi texte religioase. Ne vorbesc filosofii și înțelepții lumii, dar și raționaliștii enciclopediști, mai aproape de noi, sau fizicienii epocii moderne. Structura paradoxală a luminii vizibile (undă și corpuscul), viteza ei de propagare uriașă, proprietatea fotonilor de a fi cea mai importantă formă de existență a materiei cognoscibile, îi conferă luminii un rol fundamental în cosmos și în viața oamenilor. Teologia trece mai sus de lumea materială și vorbește despre lumina creată, dar și despre lumina necreată, veșmântul de har al Dumnezeirii.
Titlul încearcă să țină cont de o realitate care unește sărbătorile primei duminici din Postul Mare de anul acesta. Este Duminica Ortodoxiei, dedicată inițial prăznuirii profeților, apoi îmbogățită cu
Duminica a 4-a din perioada Triodului ne pune înainte imaginea Izgonirii lui Adam din Rai. Cântările Triodului exprimă durerea lui Adam că a pierdut Raiul prin neascultare şi mai ales nostalgia acestuia după
Este bine cunoscut faptul că Biserica nu face propagandă politică şi nu se implică în politică, nici de la amvon şi nici prin mijloacele de comunicare în masă. Ca mădulare ale Bisericii, jurnaliştii
Duminica a 4-a din Postul Mare (a Sfântului Cuvios Ioan Scărarul) Marcu 9, 17-32 În vremea aceea a venit un om la Iisus, zicându-I: Învăţătorule, am adus la Tine pe fiul meu, care are duh mut. Şi, oriunde-l
„În vremea aceea, ieșind din părțile Tirului și Sidonului, a venit Iisus la Marea Galileei, prin mijlocul hotarelor Decapolei. Și I-au adus un surd, care era și gângav, și L-au rugat să-Și pună mâna peste
Fraților, Dumnezeu, când a dat făgăduință lui Avraam, de vreme ce n-avea pe nimeni mai mare, pe care să Se jure, S-a jurat pe Sine Însuși, zicând: «Cu adevărat, binecuvântând te voi binecuvânta, și
Sfântul Cuvios Ioan Scărarul s-a născut în Palestina şi a trăit între anii 578 şi 649. Iscusit la minte şi aplecat spre învăţătură, fericitul Ioan s-a îndeletnicit cu cartea,
Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XXV, II, în Părinți și Scriitori Bisericești, vol. 23, p. 322 „Domnul n-a călcat legea veche în totul, dar nici n-a păzit-o în totul; ci uneori o călca,
Titlul articolului de astăzi este cel pe care-l regăsim în pagina a doua a ziarului Aurora din 4 noiembrie 1925, unde este prezentată pe larg întronizarea primului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Miron
Monahul, cărturarul și scriitorul Nicolae Steinhardt (1912-1989), de la a cărui mutare la cer s-au împlinit 36 de ani, a fost una dintre cele mai fascinante personalități ale culturii române, după cum ni se revelează din propriile scrieri, dar și din amintirile celor care l-au cunoscut. A făcut parte din faimoasa generație ‘27, care este sinonimă cu elita culturii noastre din perioada interbelică, fiind coleg de studii și prieten cu marii noștri scriitori, filozofi și artiști afirmați înainte de venirea comunismului în România. Aceste legături, pe care nu și le-a negat, au stat la baza includerii sale în celebrul lot „Noica-Pillat” și întemnițării sale de către regimul comunist. Și-a împlinit viața prin intrarea în monahism în 1980, după ce se convertise la creștinism în închisoare.
Biserica noastră va sărbători mâine unul dintre cele mai frumoase şi mai importante praznice împărăteşti, Buna Vestire sau Blagoveştenia, cea dintâi sărbătoare închinată Maicii Domnului. În primele
În 28 februarie 2025 se împlinesc 240 de ani de la moartea martirică a lui Horea și a lui Cloșca, din anul 1785, la Alba-Iulia. Crișan murise deja în închisoare, în 13 februarie. Deși în raportul comisiei de anchetă se menționează că acesta s-a sinucis, există mai multe argumente care aruncă îndoiala asupra acestui lucru.
Sfântul Grigorie Palama este unul dintre cei mai mari teologi ai Bisericii, unul foarte profund, dens și uneori greu de asimilat. Temele abordate de el, cum sunt distincția dintre ființă și lucrările nezidite în Dumnezeu, distincția dintre teologie și vederea lui Dumnezeu în lumină, sunt adânci, greu de expus în cuvinte. Nici exprimarea lui nu este simplă, pe alocuri chiar aticizată și, mai mult, deși se folosește destul de des de metoda argumentației de tip aristotelian, documentaţia lui este laborioasă, nu ușor de urmărit, parcă vrând cu tot dinadinsul să-i invite pe detractorii lui să-i recitească paragrafele! Deci, da, Grigorie Palama este un teolog greu de descifrat și trebuie să recunoaștem și greu de digerat, nu numai de frații noștri de alte confesiuni, dar uneori și de noi. Bunăoară, citindu-l pe Varlaam, Achindin și mai ales pe Grigoras sau Dexios, s-ar putea să ni se pară la început mai clari, mai logici, mai digerabili! Totuși, dincolo de aceste dificultăți, Grigorie Palama este teologul luminii nezidite al lui Dumnezeu, teologul care ne arată cum să urcăm muntele Taborului pentru a-L întâlni acolo pe Hristos, izvorul luminii. Învățătura lui este despre viață, viața în Hristos.
