Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Timp liber Oraşul celor nouă poduri peste Dunăre

Oraşul celor nouă poduri peste Dunăre

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Timp liber
Un articol de: Dan Cârlea - 17 Aprilie 2015

Cine a vizitat Budapesta are multe cuvinte de laudă pentru frumuseţea sa arhitecturală. Acest oraş a fost supranumit în multe feluri, de la „capitala peşterilor“ - pentru multele labirinturi subterane care o străbat, la „capitala băilor termale“ - pentru cele 80 de izvoare şi fântâni termale ale sale. Dar poate cel mai potrivit nume este acela de „capitală a podurilor“. 

Până acum 150 de ani, în Budapesta nu erau poduri permanente peste bătrâna Dunăre, astfel încât cele două părţi ale actualului oraş, Buda şi Pesta, erau legate între ele cu poduri de vase, numite şi poduri-ponton, iar oamenii traversau dintr-o parte în alta a apei fie pe acestea, fie cu bărcile, fie pe gheaţă când era iarnă şi temperaturile favorizau îngheţul.

Podul cu Lanţuri

Podul cu Lanţuri a fost primul construit peste Dunăre spre a lega Buda de Pesta, în anul 1849, fiind proiectat de englezul William Tierney Clark. Are 202 m lungime şi oferă o privelişte foarte frumoasă asupra întregii capitale ungare. Este numit şi Podul Széchenyi, după numele celui care a donat o sumă importantă de bani spre a fi construit.

Podul Margareta

Podul Margareta este al doilea pod construit în Budapesta peste Dunăre, ridicat între 1872 şi 1876, pe baza proiectelor francezului Emile Gouin. Face legătura între cele două maluri ale Dunării şi partea sudică a Insulei Margareta, având, de aceea, o cotitură. Pe acest pod circulă şi tramvaiele, existând chiar şi o staţie pentru pietoni.

Podul Libertăţii

A fost construit între 1894 şi 1896. Seamănă destul de mult cu Podul cu Lanţuri, însă are o tehnologie total diferită, având o structură metalică. Este în întregime proiectat de maghiari, având toate piesele făcute în Ungaria. Interesantă este şi culoarea sa verzuie.

Podul  Elisabeta

Terminat în 1903, Podul Elisabeta a fost cel mai mare pod suspendat din lume la vremea aceea. Se pare că era podul preferat al împăratului Franz Josepf.

Podul  Petöfi

Următorul pod construit a fost Podul Petöfi (iniţial numit Miklós Horthy) şi leagă marele bulevard de pe partea Pesta cu partea Buda, unde, printre altele, se află Universitatea Tehnică, dar şi multe cluburi preferate de turişti. Podul şi-a primit numele de la faimosul poet Sándor Petöfi.

Podul Arpad

Podul Arpad a fost început înainte de al Doilea Război Mondial, construcţia lui suspendându-se între 1943 şi 1948. A fost terminat în 1950, iar în 1958 a scăpat de numele Stalin primit în perioada aceea, revenindu-se la cel atribuit iniţial.  

Podul  Lagymanyosi

Cel mai sudic dintre podurile peste Dunăre din capitala ungară a fost construit în 1995. Podul Lagymanyosi este cunoscut pentru sistemul special de lumini şi pentru vecinătatea cu Teatrul Naţional Maghiar şi Palatul Artelor, clădiri, de asemenea, luminate feeric pe timp de noapte.

Peşterile ce pot fi vizitate în Budapesta

Subsolul marelui oraş maghiar străbătut de Dunăre este plin de peşteri şi caverne. Sunt peste 200 de peşteri cunoscute de speologi, dintre care patru sunt deschise publicului pe anumite porţiuni spre vizitare. Chiar sub Palatul Regal se află un labirint de 10 km, care oferea refugiu Statului-Major în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Publicul poate vedea 4 km din acest labirint. În centrul oraşului Budapesta se găseşte o uimitoare peşteră, numită „Sfântul Ivan“, în care se află o spectaculoasă biserică, unică în felul ei în lume. Alte două peşteri ale capitalei ungare sunt deschise publicului: peştera de stalactite şi stalagmite Pálvölgyi, accesibilă pe o distanţă de 500 m, şi peştera din Szemlö-hegyi, ce poate fi vizitată pe o lungime de 300 m, aceasta din urmă având un climat cu rol terapeutic.