Memoria Bisericii
Părintele Gheorghe Popa în atenţia Securităţii

Părintele Gheorghe Popa în atenţia Securităţii

Adrian Nicolae Petcu, 17 Ianuarie 2013

Ultimul val de arestări din vremea regimului dejist a avut amploarea cea mai mare de după 1948. Au fost arestaţi cei consideraţi legionari, cei cu antecedente legionare, cei care conspirau împotriva regimului şi cei care puneau în pericol "transformarea socialistă a agriculturii". O mare parte dintre cei arestaţi au fost clericii ortodocşi, atât pentru participarea la aşa-zisa conspiraţie legionară din Biserica Ortodoxă Română, cât şi cei care nu promovau directivele de partid şi chiar instigau împotriva colectivizării. Mulţi au fost condamnaţi la ani grei de închisoare, fie în loturi de "duşmani ai poporului", fie individual, pentru culpe care mai de care inventate de organele de represiune. Alţii au fost numai anchetaţi luni întregi, evident în condiţii inumane, fiind mai apoi eliberaţi. Între aceştia se numără părintele Gheorghe Popa din Ţiţeşti, jud. Argeş, localitate situată pe lângă drumul ce duce de la Piteşti spre Câmpulung. Acesta s-a născut la 10 mai 1902, într-o familie simplă de agricultori din comuna Aref, jud. Argeş. După clasele primare, tânărul Popa a urmat cursurile Seminarului Teologic şi ale Şcolii Normale, ulterior fiind hirotonit preot şi slujind la Parohia Ţiţeşti. În localitate, părintele Popa a fost unul dintre intelectualii de seamă, alături de slujirea altarului îndeplinind-o şi pe cea de la catedră. Datorită statutului său, în vremea guvernării legionare (1940-1941), părintele Popa a fost, practic, obligat să facă parte din Mişcarea Legionară, fără a duce o politică militantă. După instalarea regimului comunist, părintele Popa a fost luat în vizorul organelor de represiune şi de partid locale şi obligat să contribuie la procesul de colectivizare, mai ales că i se confiscase întreaga proprietate funciară. Uneori refuza să se exprime din faţa altarului pentru politica iniţiată de partidul unic, fapt pentru care, frecvent, era reţinut şi anchetat de organele de Securitate. Totuşi, procesul de colectivizare în localitate stagna, autorităţile comuniste considerând că vinovat de această situaţie nu poate fi decât preotul Popa, cu ai săi apropiaţi, membri ai Comitetului parohial. Astfel, la 16 octombrie 1959, părintele a fost arestat, pentru culpa de "uneltire contra ordinii sociale", articolul 209 din Codul penal. Cu o zi înainte fusese arestat un alt consătean, un tâmplar care executa stupi de albine pentru părintele Popa, dar şi alte lucrări la biserică. Cei doi au fost anchetaţi asupra comportamentului "duşmănos" la adresa planului de colectivizare din localitate, prin instigări pentru ieşirea din colectiv şi ascultarea posturilor de radio străine. Evident că acuzaţiile erau inventate, pornite din interpretarea exagerată a unor atitudini exprimate de cei doi în diferite situaţii. Totuşi, faţă de alte cazuri, după o anchetă la Securitatea din Piteşti şi o scurtă detenţie în penitenciarul din aceeaşi localitate, la 11 iunie 1960, cei doi au fost eliberaţi. Astfel, părintele Gheorghe Popa a revenit la parohia sa din Ţiţeşti.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!