Parohia Buhalniţa din judeţul Neamţ şi-a serbat ocrotitorul

Constantin Ciofu, 12 Iunie 2009

Credincioşii din parohia Buhalniţa, din judeţul Neamţ, dar şi din alte parohii de pe valea Bistriţei au participat ieri la hramul Bisericii „Sf. Ioan cel Nou de la Suceava“. Serbarea hramului sfântului lăcaş în această zi se explică prin faptul că în 1415, în prima joi de după Duminica Mare - a Rusaliilor -, în drumul lor spre Suceava, moaştele Sfântului Ioan cel Nou au poposit şi în biserica Mănăstirii Buhalniţa de atunci.

Biserica parohiei Buhalniţa din Protopopiatul Ceahlău a îmbrăcat ieri, ca în fiecare an în prima joi după Rusalii, straie de sărbătoare, când şi-a cinstit ocrotitorul. Tradiţia serbării acestui hram datează încă din secolul al XVII-lea, când pe aceste meleaguri vieţuiau călugării fostei sihăstrii Buhalniţa. În 1415, moaştele Sfântului Ioan cel Nou, în drumul lor către Suceava, au poposit în vechea ctitorie a domnitorului Miron Barnovschi. De atunci a fost păstrat obiceiul ca sărbătorirea hramului să aibă loc în prima joi după Duminica Mare.

Şi în acest an, credincioşi şi preoţi din mai multe parohii din Arhiepiscopia Iaşilor au participat la slujba Sfintei Liturghii - precedată de cea a Utreniei -, oficiată pe un podium special amenajat în incinta bisericii.

Mitropolitul Varlaam participa la hramul de la Buhalniţa

Sfânta Liturghie a fost oficiată de arhim. Serafim Mihali, stareţul Mănăstirii Bisericani din judeţul Neamţ, înconjurat de un sobor de 12 preoţi şi diaconi. La finalul slujbei, arhim. Serafim a ţinut un cuvânt de învăţătură în care a evidenţiat importanţa serbării hramului Bisericii Buhalniţa, dar şi jertfelnicia Sf. Ioan cel Nou de la Suceava. „Această biserică, la zidirea ei, a fost oază de mare viaţă spirituală, iar în ea a poposit unul dintre marii mitropoliţi ai Moldovei, Sfântul Varlaam, care se ruga la hramul acesteia împreună cu ctitorul ei, Miron Barnovschi. Aici s-au rugat moşii şi strămoşii noştri. Deşi această sărbătoare nu este marcată cu cruce roşie în calendarul nostru, pentru satul acesta este o zi de o mare importanţă duhovnicească. Când sfintele moaşte au fost purtate pe meleagurile binecuvântate ale Moldovei, au poposit şi în această sfântă aşezare, care este scară către cer a satului Buhalniţa. Creştinii de aici s-au legat duhovniceşte de acel eveniment atât de mult, încât au păstrat hramul bisericii lor pentru cinstirea Sfântului Mucenic Ioan cel Nou“, a spus stareţul Mănăstirii Bisericani. A urmat cuvântul pr. paroh Vasile Cristian Dăscălescu, care a vorbit despre semnificaţia Sfintei Liturghii săvârşite cu prilejul hramului. Programul liturgic s-a încheiat cu oficierea slujbei de pomenire pentru ctitorii bisericii, urmată de o agapă creştină.

„Ţinem această sărbătoare cu sfinţenie“

Credincioşii şi pelerinii care au venit la hramul Bisericii Buhalniţa au mărturisit că participarea lor la această sărbătoare este o tradiţie. „Pentru mine şi pentru satul nostru, hramul Bisericii Buhalniţa este una dintre cele mai mari sărbători, care se ţine cu sfinţenie de când au poposit moaştele Sfântului Ioan cel Nou în lăcaşul în care înălţăm rugăciuni către Dumnezeu în fiecare duminică şi sărbătoare. Tatăl meu mi-a spus că oamenii au vrut să sărbătorească acest hram pe 2 iunie, când este prăznuit Sf. Ioan în calendar, dar până seara a fost potop. Nu permite Sfântul să schimbăm această dată şi de aceea ţinem această sărbătoare cu sfinţenie“, a spus Ana Amarinei, fostă învăţătoare la şcoala din satul Buhalniţa. „Am venit, ca în fiecare an, la hramul acestei biserici pentru a mă ruga în cadrul Sfintei Liturghii şi pentru a face pomenire pentru cei mutaţi la Domnul. Sf. Ioan cel Nou mi-a ajutat foarte mult, mijlocind înaintea lui Dumnezeu când am avut necazuri sau încercări“, a declarat Constantin Mucenicu, din satul Neagra, comuna Taşca. „Vin de mulţi ani la hramul acestei biserici, ca să mă rog pentru sănătatea familiei. Este impresionat faptul că participă un sobor mare de preoţi care slujesc Sfânta Liturghie“, a mărturisit Elena Ursu, din localitatea Chiriţeni, comuna Hangu.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!