Actualitate religioasă
Pelerinaj în Ţara Severinului şi la Prislop

Pelerinaj în Ţara Severinului şi la Prislop

Gheorghecristian Popa, 29 August 2014

Parohia „Adormirea Maicii Domnului“ şi „Sfântul Mucenic Corneliu Sutaşul“ - Balta Albă din Protoieria Sector 3 Capitală a organizat în perioada 25-27 august 2014 un pelerinaj în Ţara Severinului şi la Prislop.

După rugăciunea de binecuvântare pentru ajutor în călătorie, pelerinii însoţiţi de părintele paroh Vasile-Cristian Niţă au plecat la drum cu un autocar al Agenţiei de Pelerinaj BASILICA Travel a Patriarhiei Române, prima oprire fiind la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Dimitrie“ din Craiova pentru a se închina moaştelor Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului, ale Sfinţilor Serghie şi Vah şi ale Sfintei Muceniţe Tatiana.

Următorul popas duhovnicesc a fost Mănăstirea Strehaia, după care drumul a continuat spre Mănăstirea Vodiţa, ridicată între anii 1370 şi 1372 de Sfântul Nicodim, cu ajutorul voievodului Vladislav I. Marţi, 26 august, pelerinii au participat la Sfânta Liturghie în biserica Mănăstirii „Sfânta Ana“ - Orşova, ctitorită de ziaristul Pamfil Şeicaru (1894-1980), drept mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru că i-a salvat viaţa în timpul luptelor de aici, în vara şi toamna anului 1916.

În timpul croazierei efectuate pe Dunăre, pelerinii au admirat frumuseţea din zona Cernei, a Cazanelor şi a Dubovei, Mănăstirea Mraconia, sculptura reprezentând pe Decebal cu o înălţime de 55 m şi o lăţime de 25 m, considerată cea mai mare sculptură în stâncă din Europa, Peştera Veterani, Peştera Ponicova, dar şi placa memorială de pe malul sârbesc „Tabula Traiani“, inscripţie antică ce aminteşte despre marşul trupelor imperiale romane spre Dacia.

Pelerinajul a continuat către Mănăstirea Piatra Scrisă din judeţul Caraş-Severin. În comuna Sarmizegetusa, judeţul Hunedoara, în partea de sud-vest a Depresiunii Haţegului, pelerinii au vizitat ruinele capitalei Daciei Romane, numită şi „Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa“, fondată de guvernatorul Terentius Scaurianus, între anii 108 şi 110. La Densuş, au întâlnit un monument arhitectonic şi de cult, unic în spaţiul românesc: Biserica „Sfântul Nicolae“, ridicată din piatră, în secolul al XIII-lea, pe plan central, cu caractere romanice, având naosul pătrat, suprapus central pe un turn sprijinit de patru stâlpi masivi, în jurul cărora se află un spaţiu îngust acoperit cu o boltă semicilindrică.

Drumul a continuat spre Mănăstirea Prislop, zidită de către ucenicii Sfântului Nicodim de la Tismana, în secolul al XIV-lea. Refăcută între anii 1564 şi 1580, de Domniţa Zamfira, fiica lui Moise Vodă, domnitor al Ţării Româneşti, a fost incendiată de către generalul Bukow din ordinul împărătesei Maria Tereza, fiind restaurată de mai multe ori, în veacurile următoare. La 25 noiembrie 1948, Mitropolitul Nicolae Bălan al Ardealului l-a adus de la Mănăstirea Brâncoveanu - Sâmbăta de Sus pe părintele Arsenie Boca, pentru a reface acest aşezământ monahal de o mare importanţă istorică şi spirituală în viaţa românilor de dincolo de Carpaţi. Aici, pelerinii au înălţat rugăciuni în biserica mănăstirii, la peştera Sfântului Cuvios Ioan de la Prislop şi la mormântul părintelui Arsenie Boca, mutat la Domnul la 28 noiembrie 1989.

La Hunedoara, participanţii au primit Diploma de pelerin din partea Sectorului pelerinaje al Patriarhiei Române. La 5 km de Săcel, în a treia zi a pelerinajului, enoriaşii parohiei bucureştene s-au rugat la Mănăstirea Orlat, după care şi-au continuat drumul către casă, pe Valea Oltului, făcând un ultim popas la ctitoria domnitorului Mircea cel Bătrân, cunoscută sub denumirea de „Nucet“ şi mai apoi sub cea de „Cozia“, după numele muntelui din apropiere.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!