An omagial
Prefigurare a Botezului în păgânism?

Prefigurare a Botezului în păgânism?

Adrian Agachi, 09 Martie 2011

Ritualul purificării prin apă era destul de frecvent întâlnit în lumea greco-romană. În anumite situaţii, acesta presupunea o înţelegere spirituală destul de avansată, dar, de cele mai multe ori, populaţia păgână nu putea discerne cu adevărat purificarea interioară ca rezultat esenţial al ritualului în sine.

Autori patristici precum Tertullian sau Sfântul Iustin Martirul şi Filozoful, dar şi reprezentanţi importanţi ai iudaismului, precum Filon din Alexandria, au criticat maniera de considerare a purificărilor ritualice păgâne drept mijloace magice de curăţire sufletească. Însă întrebarea-cheie este: putem observa o prefigurare a Botezului creştin în lumea păgână?

O prefigurare a Tainelor în păgânism?

În mod cert a existat o prefigurare a Sfintelor Taine în Vechiul Testament, iar purificarea prin apă care anticipează Botezul creştin este des întâlnită în Pentateuhul lui Moise sau în scrierile profeţilor. Vom dedica mai multe materiale în mod special acestor prefigurări deosebite, am putea să spunem chiar profetice. Pornind însă de la principiul enunţat de Clement Alexandrinul, conform căruia iudeii au fost pregătiţi pentru venirea Mântuitorului prin Lege, iar păgânii prin scrierile filosofilor, observăm că poate exista o anumită prefigurare a Sfintelor Taine şi în religiile păgâne. Cu toate acestea, trebuie remarcat încă de la bun început că religia păgână cunoaşte o simbolistică a Întrupării mult mai puţin clară faţă de iudaism, iar considerentele idolatre au împiedicat de la bun început o aşteptare mesianică. De aceea, unii autori patristici, precum Iustin Martirul şi Filozoful, dar şi un reprezentant al iudaismului alexandrin, ca Filon, au fost sceptici încă de la bun început cu privire la vreo valoare şi utilitate a păgânismului pentru pregătirea venirii Mântuitorului. Însă acest aspect nu exclude în totalitate posibilitatea prefigurării Tainelor, dar implică ideea unei prefigurări negative a lor, în sensul unei imitări efectuate de demoni pentru a induce mai târziu în eroare persoanele care ar fi dorit o convertire.

Păgânism şi demonism

Sfântul Iustin Martirul şi Filozoful este cel care a criticat în mod sistematic religia păgână, considerând-o inspirată de demoni. Mai mult decât atât, el considera că demonii au încercat să imite la perfecţie Sfintele Taine pentru a păstra aparenţa unui ritual corect şi complet din punct de vedere religios inclusiv în păgânism. Cuvintele sale sunt elocvente în acest sens: "Demonii, auzind de Botezul prefigurat de profeţi, au făcut în aşa fel încât persoanele care se apropie şi intră în templele dedicate lor pentru a face libaţii şi a oferi jertfe să se stropească pe ei înşişi cu apă. Totodată, au aranjat ca aceştia să se spele complet înainte de a intra în templele unde se află imaginile lor" (Apologia I, 62:1, apud Everett Ferguson, Baptism in the Early Church: history, theology and liturgy in the first five centuries, William B. Eerdmans Publishing Co., Grand Rapids, 2009, p. 28). În mod clar, demonii au preluat elemente ale prefigurării Botezului, astfel încât păgânii să nu se simtă tentaţi să adere la credinţa creştină. Sfântul Iustin Martirul se dovedeşte aici potrivnic oricărei idei de prefigurare corectă a Botezului în păgânism, tocmai pentru că această eventuală prefigurare este amestecată cu numeroase elemente demonice. De altfel, opinia sa este confirmată într-un mod diferit de Filon din Alexandria. Acesta afirma că "păgânii îşi spală trupurile prin băi şi purificări, dar nici nu doresc, nici nu încearcă să spele din propriile suflete pasiunile prin care viaţa este murdărită." În alt loc el completează ideea anterioară: "Este o nebunie să interzici intrarea în templu, unei persoane care nu s-a spălat anterior şi nu şi-a curăţat în nici un fel trupul, dar şsă permiţiţ ca o alta să se roage şi să aducă sacrificii cu o minte încă necurăţită şi plină de păcat" (ambele citate din Filon se regăsesc în lucrarea Baptism in the Early Church..., p. 28). Observăm că iudeul Filon insistă asupra aspectului purificator intern. El renunţă la ideea unei prefigurări sau a unui paralelism între iudaism şi păgânism în acest sens. Singurul aspect care contează este transformarea interioară, iar acest lucru nu era prezent în tradiţia păgână a purificării prin apă decât într-o modalitate pur ideală. În mod practic, purificarea prin apă era necesară în vederea aducerii jertfelor păgâne, dar doar în anumite locuri şi anumite timpuri.

Purificarea idolilor

Prefigurarea Botezului în păgânism este o idee uşor periculoasă, după cum am observat din citatele amintite anterior din Sfântul Iustin Martirul şi Filozoful şi Filon din Alexandria. Există, de asemenea, o serie de filozofi păgâni în frunte cu Teophrastus şi Plutarh, însoţiţi şi de poetul latin Ovidiu, care consideră unele dintre aceste purificări ritualice drept simple manii personale. Ovidiu afirma: "Nebunii consideră că pot spăla petele unei crime prin simple băi în apă" (Baptism in the Early Church..., p. 28). În plus, păgânii ajunseseră să spele înseşi statuile zeilor pentru a le introduce în cadrul purificării generale la sărbătorile importante. Tertullian ne descrie acest amănunt bizar: "Păgânii îşi scot zeii pentru spălări ritualice. Mai mult încă, ei îşi purifică ritualic propria ţară sau casă, templele şi oraşele întregi, prin cărarea apei şi stropirea acestora." Însă Tertullian încheie citatul cu o întrebare-cheie care ne descoperă un element nou în cercetarea efectuată până acum. "Dacă ei caută favoruri din partea idolilor ca persoane care îi pot purifica prin intermediul caracterului curăţitor al apei, cu cât mai mult le va oferi apa acest lucru prin puterea lui Dumnezeu care i-a dat toate caracteristicile?" Tertullian părăseşte rapid această poziţie de prefigurare a Botezului prin actele păgâne, afirmând că demonii "oferă ei înşişi un botez celor care îi urmează" (citatele din Tertullian se regăsesc în Baptism in the Early Church..., p. 32).

Clement Alexandrinul era ferm convins că păgânii fuseseră pregătiţi pentru venirea Mântuitorului prin scrierile filozofice, la fel cum iudeii beneficiaseră de pedagogia Legii Vechi. În ciuda acestei exprimări optimiste cu privire la pregătire mesianică a întregii lumi, nu toate prefigurările prezente în Vechiul Testament au un corespondent mai mult sau mai puţin direct în lumea păgână. Conceptul de "revelaţie naturală" prezent în teologia sistematică şi care redă într-o anumită măsură modalitatea de cunoaştere a lui Dumnezeu din lucrările desfăşurate de El în cosmos nu este suficient pentru a putea muta prefigurările simbolice vechi-testamentare în totalitatea abisului păgânismului. Nu negăm faptul că religia păgână a avut anumite aspecte care au anticipat într-o oarecare măsură creştinismul, dar aceste aspecte erau mult prea amestecate cu un comportament demonic pentru a asigura oamenilor o creştere spirituală. A fost Taina Botezului prefigurată în păgânism? Răspunsul final este că au existat anumite purificări ritualice, dar acestea nu aveau un înţeles spiritual prea adânc. În mod extern, Taina a fost prefigurată, dar că modalitatea internă de prefacere şi transformare a persoanei căreia i se administrează era aproape imposibil de anticipat. Preoţia păgână nu avea nici o putere de purificare reală. Chiar dacă Botezul ar fi fost administrat identic ca manifestare externă atât în păgânism, cât şi în iudaism, el nu ar fi spălat niciodată păcatul strămoşesc. Era nevoie de Întruparea Mântuitorului. Revelaţia naturală din păgânism nu a păstrat aceeaşi intensitate precum cea din iudaism. Simbolurile prefiguratoare din păgânism sunt departe de simbolurile mesianice (profetice) din Vechiul Testament care îşi găsesc împlinirea în Hristos. Prin urmare, şi prefigurarea Botezului în păgânism este palidă asemenea unei zile cu ceaţă, pe când cea din iudaism este asemenea unei zile calme, dar plină de nori. Soarele apare doar odată cu Întruparea Domnului.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!