An omagial
Ion I.C. Brătianu

Principalele evenimente din luna martie 1919

1 martie - Ziarul „Românimea” publica articolul intitulat „Asalt contra neamului românesc în Ardeal, în Dobrogea, în Basarabia” în care se descria situația de fapt a României Mari în primele luni din 1919. Autorul nota: „Astăzi înverșunarea dușmanilor noștri s-a înrăit fiindcă s-a alucinat spectrul României Mari… La ora actuală toți acești rivali și dușmani și-au întrunit dușmăniile și ne asaltează… (...) Luptele noastre sunt foarte grele, dar prin stă­ruin­ță, prin muncă, prin înțe­lep­ciune vom trăi”.

2 martie - Presa din București informa că autoritățile ungurești au arestat familia lui Iuliu Maniu. Potrivit unui comunicat de presă, un pluton din armata regulată maghiară a arestat în comuna Bădăcin din comitatul Sălagiului pe mama lui Iuliu Maniu, președin­tele Consiliului dirigent de la Sibiu, pe sora și pe o verișoară a acestuia. „În plânsetele populației din sat”, spune ziarul, „bătrâna doamnă Maniu în vârstă de 70 de ani a fost dusă între baionete. Ce au făcut cu ea și cu celelalte două arestate știe numai Dumnezeu”.

5 martie - 100 de ani de la adoptarea Decretului-lege privind adoptarea de către România a calendarului gregorian cu începere de la 1 aprilie 1919 (pe stil vechi), care a devenit 14 aprilie.
6/19 martie - Ungaria pri­mește de la puterile Antantei decizia de retragere obligatorie a trupelor sale din Transilvania, numită „Nota Vys”, fiind înmânată Guvernului maghiar de către locotenent-colonelul Ferdinand Vys, șeful misiunii militare aliate la Budapesta. Decizia a fost respinsă de Guvernul maghiar.

7 martie - Liga Poporului și Partidul Conservator Naționalist au emis o „Declarație a opoziției unite” prin care au solicitat Guvernului liberal condus de Ion I.C. Brătianu să ridice starea de asediu și cenzura cu cel puțin două luni înainte de alegeri, cărțile de alegători să fie eliberate numai de către instanțele judecătorești; interzicerea amestecului autorită­ților administrative în propaganda electorală. Declarația era semnată de generalul Alexandru Averescu în calitate de președinte al „Ligei Poporului” și de Mihail Cantacuzino, Ion Grădișteanu, Dim. Greceanu - reprezentanți ai Partidului Conservator Naționa­list.

8 martie - Ziarul „Dacia” publica articolul „Greșelile d-lui Brătianu” în care îl critica pe acesta pentru strategia adoptată în numele României la Conferința de Pace de la Paris.
„Toate necazurile, umilirile noastre se datoresc faptului că suntem reprezentați prin d. Brătianu, care este un mosafir nepoftit și neagreat. Vanitatea d-lui Brătianu de a figura în istorie ca prim delegat al României la Congresul de Pace ne costă atât de mult și ne va costa încă și mai mult. Nenorocit popor care nu poate ori nu știe să facă a i se respecta demnitatea și voința”, relata ziarul mai sus-amintit. În același timp, în contrast cu atitudinea față de primul-ministru, ziarele informau că regina României s-a întâlnit cu primul-ministru al Franței, iar după eveniment, „regina, însoțită până la echipagiul ei de președintele consiliului, a plecat salutată de aclamațiunile unui public numeros, adunat în fața palatului ministerului”.

10 martie - Potrivit unui comunicat oficial al armatei române, trupele române au trecut Nistrul și, conlucrând cu trupele franceze, au respins bandele de bolșevici care atacau în permanență auto­ritățile române și satele basarabene.

12 martie - La București se desfășoară procesul ziariștilor care au scris în gazetele filogermane în vremea ocupației germane a Munteniei; Anghel Saligny informează publicul că la Ministerul Lucrărilor Publice se lucrează la un proiect pentru construirea unui pod peste Borcea și Dunăre, între Fetești-Cernavodă, în locul vechiului pod care a suferit „stricăciuni radicale și ireparabile” în timpul războiului, fiind distrus de armata noastră în toamna anului 1916, iar Podul Carol I, podul cel mare, fiind intact nu necesită nici o reparație.

19 martie - Ziarul PNL, „Viitorul”, anunța începutul revoluției la Budapesta, pe 21 martie. Aici se va instaura Republica bolșevică a lui Bela Kun.

20 martie - Dezastrul de la Turtucaia este încă viu în memoria societății românești, iar opinia publică dorește, după cum se afirmă în presa vremii, ca vinovații să fie aduși în fața justiției. Acestui subiect îi sunt dedicate o serie de articole în ziarele „Dimineața” și „Adevărul”.

27 martie - În toată țara se sărbătorește un an de la Unirea Basarabiei cu patria-mamă. Ziarul „Adevărul” publică pe prima pagină un editorial în care se spune: „Acum un an, când asupra năzuințelor noastre românești se legase ca o piatră funerară armistițiul și pacea separată, cerul opac al nădejdilor noastre ne-a lăsat o fereastră de lumină a unei mari bucurii: Basarabia. Au fost atunci zile de luminoasă bucurie, potolită de razele norocului ce se oprea o clipă și asupra neamului de iobagi fără noroc... Să luăm aminte. Soarele dreptăței și al unei alte vieți mai curate, mai bune, trebuie să lumineze odată și odată asupra neamului nostru. Și cât mai repede. Să răsară odată de la Nistru până la Tisa”.

31 martie - Principele moș­te­nitor Carol vizitează Ardealul pentru a consolida atașamentul populației față de monarhie. Carol a mers la Alba Iulia, Sibiu, unde s-a oprit la mormintele lui Papiu Ilarian, Ion Rațiu, George Barițiu. Seara, Consiliul Dirigent a oferit o cină în onoarea principelui. Iuliu Maniu a rostit „salutul poporului românesc de dincolo de Carpați pentru reprezentantul dinastiei române, față de care românii au dragoste nețărmurită. Cum să nu înconjurăm noi, ardelenii, cu adânc devotament această dinas­tie, când ea s-a identificat cu toate aspirațiile poporului român de dincoace de Carpați?”

Calendar sătesc/popular: Zile de sărbătoare

1 martie - Baba Dochia (cap de primăvară): Zilele Babei Dochia sunt în număr de nouă sau 12 în funcție de zone, se mai crede că are 12 cojoace, șase bune și șase rele. Referitor la cele nouă cojoace se credea că în fiecare zi care trece își mai leapădă un cojoc, iar după 9 martie vremea se va încălzi.

9 martie - Sfinții 40 de mucenici din Sevastia: Calendarul ortodox celebrează jertfa celor 40 de mucenici. „Este o zi în care consumul ritual putea influența starea de sănătate și puterea de muncă a oamenilor în anul agricol care vine (în această zi se desfășura ieșirea oficială cu plugul la arat). Colăceii făcuți în case marchează suprapunerea mai multor ceremonii: întâmpinarea primăverii și a păsărilor care se întorc la cuiburile lor; sărbătoare a albinelor care marca deschiderea anului apicol; dar și o sărbătoare a morților, a pomenirii celor uitați și ne explică autoarea: de aici poate și marele consum de alimente rituale: 40 de pahare de vin, 40 de colaci, 40 de pești.”
Se spune că persoanele care nu au nume de sfânt se serbează în această zi, iar mucenicii sunt mijlocitori între oameni și Dumnezeu ori sfinții cei mai importanți ai calendarului. În Bucovina, țăranii scoteau plugul și porneau la câmp, unde preotul făcea rugăciuni și agheasmă; În ziua de sfinții mucenici se sărbătorește de fete și mărțisorul, care se pune pe un mărăcine înflorit, zicându-se: Îmi dau smoala de pe mine și iau floarea de pe tine! Se sădesc pomii, meri și tot felul de arbori roditori.

25 martie - Ziua este numită în popor Blagoveșteniile, Ziua Cucului, Buna Vestire: Este o mare sărbătoare care reprezintă punctul final al revenirii la viață a tuturor ființelor închise în pământ peste iarnă, dar și momentul renașterii vegetației. Mai este numită și Ziua Cucului. În popor se crede că acum se dezleagă limba tuturor păsărilor care încep să cânte, în special cucul, despre care se spunea că iarna a fost uliu, iar acum se transformă la loc în cuc. Se mai spune că dacă în ziua de Blagoveștenie timpul va fi frumos, anul va fi bun și mănos, dacă plouă până spre mijlocul zilei va fi toamna lungă. (Sursa: Antoaneta Olteanu, „Calenda­rele poporului român, Elena Niculiță-Voronca, „Datinile și credințele poporului român).

File de agendă

1 martie - Se naște Ion Creangă (1837-1889), cel mai mare povestitor al lumii sătești; sărbătoarea Mărțișorului; Ziua mondială a protecției civile;

3 martie - 115 ani de la naș­te­rea filosofului Mircea Vul­că­nescu (1904-1952); Ziua mondială a scriitorilor, pro­clamată în 1986 de către PEN Club, organizația internațională a scriitorilor; Se naște Iustin Moisescu, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1910-1986);

8 martie - ONU a aniversat pen­tru prima dată Ziua interna­țio­nală a femeii în 1975, iar doi ani mai târziu data de 8 martie a fost adoptată prin rezoluție de către Adunarea Generală a ONU ca fiind Ziua internațională a femeii.

9 martie - Ziua deținuților politici anticomuniști din perioada 1944-1989, instituită prin Legea 247 din 5 decembrie 2011;

10 martie - 99 de ani de la decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române prin care s-a stabilit ca în Ziua Înălțării Domnului să se oficieze slujba Parastasului și pomenirea eroilor în toată țara. În 1948, noile autorități comuniste vor interzice această ceremonie;

15 martie - 55 de ani de la moartea lui Al. O. Teodoreanu (Păstorel) - 1894-1964, poet și prozator apreciat al perioadei interbelice;

27 martie - 101 ani de la uni­rea Basarabiei cu patria-mamă; Ziua mondială a teatrului;

30 martie - 140 de ani de la adoptarea unei legi speciale prin care Societatea Aca­de­mică Română era transformată în institut național. Prin noua lege se înființa Academia Română, astăzi cel mai prestigios și înalt for cultural, științific al țării; 30 de ani de la moartea părintelui Nicolae Steinhardt (1912-1989).


Galerie foto:

Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!