Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Produsele tradiţionale româneşti, protejate şi în UE

Produsele tradiţionale româneşti, protejate şi în UE

Data: 08 Feb 2008

▲ Autorităţile române au armonizat legislaţia produselor tradiţionale la regulamentele spaţiului comunitar ▲ Pentru a-şi proteja produsele şi pe teritoriul UE, producătorii vor trebui să ceară acest lucru începând cu jumătatea lunii martie ▲ Produsele tradiţionale româneşti vor putea fi produse însăşi în alte ţări, de alţi producători, dar numai cu acceptul producătorului autentic ▲

Guvernul român a reglementat legislaţia produselor tradiţionale româneşti în Uniunea Europeană, adoptând o hotărâre privind specialităţile tradiţionale garantate ale produselor agricole şi produselor alimentare. „Practic, este înregistrată şi protejată o reţetă specifică, indiferent de locul unde se realizează produsul sau de unde vine materia primă“, a menţionat ministrul Agriculturii, Dacian Cioloş.

Actul normativ va permite producătorilor din România să poată solicita înregistrarea şi protecţia caracteristicilor tradiţionale pe care le realizează la nivel naţional şi în Uniunea Europeană.

Ministrul Agriculturii a mai propus, de asemenea, crearea unui oficiu naţional pentru produsele naţionale. „Acest oficiu ar urma să aibă o acţiune pro-activă în înregistrarea produselor tradiţionale şi vom înainta Ministerului Finanţelor şi celorlalte ministere această ordonanţă pentru a o pune pe ordinea de zi a Guvernului“, a mai afirmat ministrul Cioloş.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este autoritatea competentă cu atribuţii în verificarea documentaţiei pentru înregistrarea unei specialităţi tradiţionale garantate şi dobândirea protecţiei. De asemenea, MADR este autoritatea competentă cu atribuţii în verificarea şi monitorizarea activităţii organismelor private de inspecţie şi certificare a produselor agricole sau alimentare.

Procedura de înregistrare, peste o săptămână

Ministrul Cioloş a declarat că într-o săptămână va fi aprobată, prin ordinul ministrului Agriculturii, procedura de înregistrare şi verificare a documentaţiilor pentru înregistrarea unei specialităţi tradiţionale garantate şi dobândirea protecţiei, procedura de declarare a opoziţiei la nivel naţional şi procedura de transmitere la nivelul Comisiei Europene a cererii de înregistrare în vederea dobândirii protecţiei la nivelul UE.

Costurile aferente verificării şi certificării realităţii datelor cuprinse în caietul de sarcini, precum şi cele aferente controlului respectării caietului de sarcini sunt suportate de grupul de producători vizat de controlul respectiv. Verificarea pe piaţă a etichetării şi utilizării logoului naţional sau comunitar al specialităţilor tradiţionale garantate se face de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.

De asemenea, regulile specifice privind modelul şi utilizarea logoului naţional al specialităţilor tradiţionale garantate care au fost înregistrate în Registrul naţional al specialităţilor tradiţionale garantate, se aprobă prin ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Reguli pentru respectarea reţetei

După 30 de zile de la data publicării în „Monitorul Oficial“ caracteristicile tradiţionale ale produselor româneşti vor putea fi înregistrate şi protejate atât la nivelul României, cât şi la nivelul Uniunii Europene. Astfel, producătorii autentici vor putea cere daune financiare serioase firmelor nou-licenţiate dacă reţeta specialităţilor nu este respectată. Spre exemplu, cârnaţii de Pleşcoi sau salamul de Sibiu nu vor putea fi produşi în alte ţări ale Uniunii Europene decât cu acordul producătorilor autentici şi după ce obţin un aviz şi din partea ministerului Agriculturii din România. „Sunt criterii foarte dure care trebuie îndeplinite în acest caz. Pentru că dacă noii producători vor să fabrice un anumit tip de produs tradiţional şi nu respectă reţeta, materiile prime şi modalitatea de fabricaţie deja înregistrate întocmai, producătorii autentici pot să ceară de la aceştia daune financiare serioase pentru că le-a afectat prestigiul produsului“, a declarat Tudorel Balta, director în cadrul MAPDR.

Adoptarea hotărârii a fost salutată şi de reprezentanţii producătorilor români. „Este un lucru bun, pentru că produsele tradiţionale româneşti aveau nevoie de protecţie mai mult decât oricând, dacă este să ne amintim numai de scandalurile care s-au iscat pe diverse produse începând de la cele din categoria mezeluri şi până la cele de băuturi alcoolice. Astfel de reglementări vor aduce ordine şi în protecţia reţetelor de fabricaţie a produselor, lucru cel mai important, pentru asta aduce autenticitate, şi automat, piaţă de desfacere“, a precizat Sorin Minea, preşedintele patronatului Romalimenta şi Asociaţiei Române a Cărnii.

Specialităţi tradiţionale limitate la nivelul Uniunii

Directorul din cadrul MAPDR pentru Industrie Alimentară, Tudorel Baltă, a apreciat că noile reglementări protejează, înainte de toate, reţetele produselor tradiţionale. „Specialităţile tradiţionale garantate au un număr foarte limitat la nivelul Uniunii Europene. De exemplu, la acest nivel nu a mai existat de câţiva ani buni nici o cerere din partea vreunui producător, pentru ca denumirile propriilor produse să fie protejate ca specialităţi tradiţionale. În schimb, la nivel naţional, drumul solicitărilor din partea grupurilor de producători de abia acum începe“, susţine Baltă.

Printre produsele tradiţionale care vor putea fi protejate la nivel comunitar se numără caşul de Oaş, brânza de Moeciu, horinca de Maramureş sau cârnaţii de Pleşcoi. România a înaintat, în anul 2004, o listă de produse tradiţionale pentru care ar fi putut solicita protecţie după aderare. Potrivit Ministerului Agricuturii, produsele incluse pe lista respectivă nu au beneficiat de protecţie pe piaţa comunitară, întrucât România nu era membru al Uniunii Europene, astfel că aceştia sunt nevoiţi, încă o dată, să întocmească caietul de sarcini şi să-şi înregistreze produsul tradiţional şi în spaţiul comunitar.