„Putem continua creşterea economică, dar este necesar să menţinem un echilibru“

▲ Guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, este de părere că România are toate şansele ca, în perioada următoare, să aibă o creştere economică importantă ▲ Acesta mai consideră că raportul Fitch, prin care economia românească este pusă într-o lumină proastă, este prea pesimistă ▲ Mugur Isărescu sprijină reintroducerea garanţiilor la creditul de consum ▲

Guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu (foto) dă asigurari că România poate continua creşterea economică în 2008, dar avertizează că este necesar un echilibru al pârghiilor macroeconomice. „Avem toate ingredientele să continuăm creşterea economică, dar este necesar să menţinem un echilibru“, a subliniat Isărescu, ieri, într-o conferinţă organizată de Camera de Comerţ Româno-Britanică. Guvernatorul a reamintit că deficitul de cont curent rămâne în observaţia BNR, dar nu reprezintă o problemă majoră, atâta timp cât este acoperit în proporţie de 61% din investiţii străine directe. „În ianuarie 2008 deficitul de cont curent a ajuns la 1,1 miliarde de euro, în creştere cu 16,8% anualizat, dar este acoperit în proporţie de 61%“, a spus Mugur Isărescu.

Isărescu a reamintit că inflaţia anuală, februarie la februarie, a fost de 7,9%, iar rata medie anuală a fost de 5,5%.

Analizele Fitch sunt prea pesimiste

Concluziile raportului Fitch sunt prea pesimiste, iar unele dintre consideraţiile din raport sunt excesive, a declarat ieri, guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, cu ocazia unei conferinţe organizate de Camera de Comerţ Româno-Britanică. Pot fi de acord cu unele concluzii legate de deficitul de cont curent şi presiunile externe sau chiar cele legate de curs şi volatilitate, dar nu sunt de acord cu multe din concluziile raportului, care mi se par excesive şi prea pesimiste, a explicat Mugur Isărescu. Guvernatorul a precizat că în sectorul bancar românesc nu există o problemă de lichiditate, iar obiectivul băncii este păstrarea unui anumit nivel al creditului şi dezinflaţia.

Agenţia de evaluare financiară Fitch a inclus România printre statele cu cel mai ridicat grad de vulnerabilitate în 2007 la riscurile sistemice care vizează sectorul bancar, din cauza creşterii prea rapide a creditării şi volatilităţii mari a cursului de schimb. România a fost retrogradată din clasa a 2-a de risc în clasa a 3-a, alături de alte trei state - Kazahstan, Slovacia şi Turcia. În categoria cu cea mai ridicată vulnerabilitate se aflau deja Azerbaidjan şi Rusia.

Reintroducerea garanţiilor la creditul de consum

Guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, sprijină reintroducerea garanţiilor la creditul de consum, chiar dacă, potrivit opiniei sale pericolul creşterii creditării s-a redus în România. „Toate evoluţiile din ultimele luni privind creditul sunt foarte încurajatoare. Sunt de acord cu preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Graţian Gheţea, care susţinut existenţa colaterarelor pentru creditele acordate, ca o măsură de temperare a creditării“, a afirmat guvernatorul, ieri, într-o conferinţă organizată de Camera de Comerţ Româno-Britanică.

Afirmaţia guvernatorului poate fi un semnal pentru băncile comerciale privind introducerea de noi norme privind creditarea, care să prevadă constituirea de colaterale la momentul contractării unui credit de consum, după ce instituţiile de creditare au ajuns să acorde credit doar pe bază de buletin, uşurând foarte tare accesul populaţiei la creditare. Mai mult de 78% din creditele contractate de populaţie, în septembrie 2007, au fost credite pentru achiziţionarea de bunuri de consum şi nu pentru investiţii, potrivit celui mai recent studiu al BNR.

Banca Centrală atrage atenţia asupra pericolului pe care îl reprezintă structura creditelor şi mai puţin valoarea acestora. Populaţia se îndatorează tot mai mult pentru achiziţionarea de bunuri de consum (78% din credit în septembrie 2007) şi pe termene tot mai lungi (ponderea creditului pe termen lung a crescut la 74,4% în septembrie 2007, faţă de 62% în septembrie 2006). Din cauza acestor evoluţii, averea populaţiei va fi afectată negativ, pentru că valoarea activelor (bunurile de consum) achiziţionate prin credit se depreciază (fizic şi moral) mult mai rapid decât se amortizează pasivele (datoria bancară), arată studiul BNR.