Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Reportaj Rădăcinile milei țin Catedrala din Brăila

Rădăcinile milei țin Catedrala din Brăila

Galerie foto (13) Galerie foto (13) Reportaj
Un articol de: Daniela Șontică - 21 Decembrie 2018

Primul loc de biserică sfințit în România imediat după Revoluția din 1989 a fost cel al Catedralei „Nașterea Domnului” din Brăila. Impunătorul sfânt locaș a fost înălțat în memoria eroilor căzuți în acel decembrie izbăvitor, iar inițial fusese numită chiar Catedrala Libertății. Între timp, trăind libertatea ca pe un lucru firesc, în jurul acestei biserici mult-dorite de urbea brăileană s-a dezvoltat un puternic spirit filantropic, astfel încât, prin așezământul ce funcționează sub aripa sa, aproape 200 de nevoiași din oraș se bucură zi de zi de hrana primită în dar.

Pe cât de mare era dorința oamenilor de a vedea ridicată aici sfânta catedrală - la slujba de sfințire a locului au participat în jur de 40.000 de oameni, pe atât de anevoioasă a fost lucrarea de construire. Motivele au fost două: decăderea economică a orașului după 1990 și terenul slab și mlăștinos. De la data sfințirii pietrei de temelie, 16 aprilie 1990, până la începerea efectivă a lucrărilor a durat mult. A fost necesară aflarea celei mai potrivite soluții pentru durabilitatea construc­ției, dată fiind umezeala solului, cauzată de Dunărea care curge în apropiere.

Pilonii pierduți în pământ

Părintele Costel Vatră, parohul catedralei, își amintește că primii piloni ai fundației nici nu au mai fost găsiți, s-au scufundat: „În 1996, s-a săpat groapa pentru fundație, găsindu-se ca soluție salvatoare perna de balast. Pentru a realiza o fundație sigură au fost aduse aici câteva garnituri de tren cu balast și piatră măcinată. Fundația are 9 metri adâncime sub nivelul demisolului și s-a lucrat la ea șase ani. Între timp, s-a ridicat alături capela cu hramul «Sfinții 40 de Mucenici» și «Învierea Domnului», care a fost sfințită a doua zi de Sfintele Paști, în anul 1994, zi în care s-a întâmplat să fie înmormântat și Preasfințitul Episcop Antim Nica, fostul ierarh al Dunării de Jos”.

De jur împrejurul locului unde urma să se ridice catedrala erau niște garduri mari, iar trecătorii se întrebau îngrijorați dacă se va mai ridica vreodată măreața lor biserică. Sfințirea capelei a dat însă multă nădejde credincio­șilor că se va putea ridica și catedrala de alături, pe care o visau cu ardoare. Au venit la slujbele capelei, s-a format aici o comunitate, s-au legat prietenii între oameni. Ca un demers firesc, din 1996 s-a înființat aici și o parohie, având în centru capela, deo­camdată. Odată cu intensificarea vieții liturgice, și nădejdile prindeau contur.

O procesiune care a impulsionat

O întâmplare minunată avea să declanșeze un ritm mai alert al construirii. „Avem aici o icoană reprezentând Nașterea Domnului, o icoană care este importantă pentru noi. La 29 august 1996, s-a organizat o procesiune cu această icoană praznicală, ce a fost dăruită de un armator grec Episcopiei Dunării de Jos și ne-a fost adusă de la Galați. În acea zi, s-a făcut procesiune de la capelă până la locul unde trebuia să înceapă lucrările, oamenii au participat cu bucurie și s-au rugat. În urma procesiunii, am observat că lucrările au început să aibă spor și în doi ani s-a făcut biserica din demisolul catedralei. În ajunul anului 1998, Înaltpreasfințitul Părinte Casian a făcut slujba de sfințire a bisericuței din demisol. Condițiile erau grele, era foarte frig, mai picura și apă din tavan, dar eram toți foarte entuziaști, iar credincioșii s-au bucurat, le-a crescut mult speranța de a vedea și catedrala întreagă ridicată și sfințită”, a povestit părintele.

An de an, lucrările de construire au înaintat, iar ziua bucuriei celei mari a fost praznicul Nașterii Domnului din 2005. Atunci, în a doua zi de Crăciun, s-a făcut prima slujbă în această catedrală. „Acest lucru a însemnat foarte mult pentru brăileni și pentru toți credincioșii care au văzut că totul este pe făgașul cel bun. S-au terminat între timp și lucrările la fațadă și la acoperiș, iar în 2007 a fost făcută licitația pentru pictură. A fost ales domnul Grigore Popescu-Muscel, pentru valoarea artistică a lucrărilor sale. La pictură încă se lucrează”, a spus părintele paroh.

Era nevoie ca activitatea de ajutorare a semenilor să se nască aici, în jurul catedralei, întrucât marea biserică este așezată într-un loc accesibil tuturor. În jurul ei se adună credincioși, dar și donatori. Cum spunea și părintele paroh, „filantropia era firească după 1990 într-un oraș în care oamenii nu mai aveau locuri de muncă, mulți bătrâni fiind fără ajutor și cu venituri prea mici”. În 1999, s-au înfiripat primele activități de acest fel, într-un spațiu tehnic al catedralei. La început se oferea o masă pe săptămână persoanelor nevoiașe, apoi două mese și a crescut mereu numărul celor ajutați.

„Trebuie să avem grijă de viitor”

„Ideea de a construi un așezământ social lângă catedrală s-a născut în 2008, când cererea devenise tot mai mare. În 2013, am început activitatea la cantina situată la demisol, beneficiarii înmulțindu-se. În afară de masa pe care o oferim sărmanilor, mai organizăm și pomeniri, oamenii preferând ca la parastasele lor să vină să mănânce persoane care nu au de nici unele.

Majoritatea beneficiarilor zilnici iau acasă mâncarea pentru că astfel înmulțesc masa de acasă. Le oferim ciorbă, felul doi, pâine și când se poate și câte un desert”, a mai spus părintele paroh. Sfinția sa a povestit că în întreaga activitate social-filantropică sunt implicate mai multe persoane. În primul rând, coslujitorii de la catedrală: părintele consilier eparhial Horațiu Moldovan, responsabilul așezămân­tu­lui, și arhid. Costel Viorel Toma, administratorul. Mai lucrează un asistent social care se ocupă cu anchetele sociale și vizitele la domiciliu, iar la cantină, un bucătar și alte două persoane care îl ajută, dar și șapte voluntari. În fiecare zi a săptămânii, 190 de persoane nevoiașe primesc de aici o masă caldă.

În paralel cu activitățile liturgică și filantropică, pe lângă Catedrala Brăilei, în același așeză­mânt, își găsesc bucuria mai mulți copii și tineri. Duminica și la sărbători, cei mai mici sunt aduși la grădiniță de către mamele lor, după Sfânta Împărtășanie, unde educatoarea îi implică în tot felul de activități atractive specifice vârstei lor. În felul acesta, mamele pot asculta slujba, iar copiii leagă prietenii între ei. Elevii mai mari se întâlnesc aici la cercul de pictură, unde învață să lucreze icoane pe sticlă sub îndrumarea unei profesoare de la Liceul de Artă. Părinții cu posibilități financiare reduse își aduc aici copiii la meditațiile oferite de profesori voluntari. Satisfacțiile sunt mari pentru toți, având în vedere faptul că majoritatea dintre elevi reușesc să-și depășească astfel condiția. „Trebuie să avem grijă de viitor, nu doar de ceea ce se întâmplă în prezent”, subliniază părintele.

Bucuria hramului

Sărbătorirea hramului din acest an împletește activitățile liturgice cu actele milei creștine: în ziua de 22 decembrie, la ora 13:00, slujitorii și un grup de credincioși ai catedralei vor merge la Centrul Social de Găzduire în Regim de Urgență din Brăila pentru a oferi îmbrăcăminte groasă și alimente persoanelor fără adăpost. A doua zi se va oficia la catedrală, după Sfânta Liturghie, un parastas pentru Eroii Revoluției din decembrie 1989. A doua zi, 23 decembrie, vor fi oferite daruri minorilor din Penitenciarul de la Tichilești și vor fi vizitați bătrâni și bolnavi din parohie, cărora le vor fi oferite alimente specifice sărbătorii Crăciunului. Părintele paroh Costel Vatră afirmă că și anul acesta vor fi ajutate câteva familii sărace cu lemne de foc, căldura marelui praznic al Nașterii Domnului îi va încălzi pe toți, atât sufletește, cât și trupește. În Ajunul Nașterii Domnului se va săvârși Priveghere Mare și vor fi primiți colindătorii, începând cu ora 17:00. Vor colinda membrii Corului Trison, format din eleve ale Liceului Pedagogic și elevi ai Școlii de Cântăreți. Câțiva copii de la cercul „Hristos împărtășit copiilor” vor prezenta o scenetă religioasă, vor recita poezii și vor cânta colinde. Bineînțeles, în ziua hramului, va fi sărvârșită Sfânta Liturghie. În cea de-a doua zi a praznicului Nașterii Domnului, credincioșii și slujitorii Catedralei se vor bucura de prezența ierarhului lor, IPS Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, care vine aici în fiecare an.

Din tot ce am aflat se poate spune că frumoasa Catedrală a orașului Brăila a prins rădăcini adânci, este stabilă și statornică atât în pământul îmbunătățit de lucrările inginerești, cât și în inimile brăilenilor.