Despre binefacerile Sfintei Cuvioase Parascheva, la Muzeul Mitropolitan din Iaşi

Miercuri, 13 iunie 2018, s-au împlinit 377 de ani de la aducerea la Iaşi a moaştelor Sfintei Cuvioase Parascheva. Arhiepiscopia Iaşilor a marcat acest moment prin slujbe şi evenimente culturale.

De la ora 900, în Catedrala Mitropolitană din Iaşi, Preasfinţitul Părinte Calinic Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit Sfânta Liturghie, urmată de o slujbă de pomenire a Voievodului Vasile Lupu şi a familiei sale.

Miercuri seară, de la ora 18:00, la Muzeul Mitropolitan din Iaşi a avut loc o nouă ediţie a întâlnirilor „Serile Doxologia”, moderată de Cătălin Jeckel, consilier cultural al Arhiepiscopiei Iaşilor. În acest context, s-a desfăşurat conferinţa „Binefacerile Sfintei Parascheva”, unde pr. prof. univ. Ion Vicovan, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi, arhim. Dosoftei Şcheul, marele eclesiarh al Catedralei Mitropolitane din Iaşi, arhim. Valerian Radu, preot slujitor al Catedralei Mitropolitane din Iaşi, şi pr. Bogdan Racu, inspector în cadrul Sectorului învăţământ al Arhiepiscopiei Iaşilor, au evocat cele mai importante momente din viaţa Sfintei Parascheva, au amintit unele dintre minunile săvârşite de Ocrotitoarea Moldovei asupra celor care se închină la sfintele sale moaşte, dar au prezentat şi alte aspecte importante care au legătură cu aducerea la Iaşi a moaştelor Sfintei Cuvioase Parascheva, acum 377 de ani.

„În calendarul creştin ortodox românesc avem multe date în care prăznuim aducerea moaştelor multor sfinţi. Sunt cel puţin 10 zile din an. (...) Această iniţiativă înfăptuită acum sperăm să aibă continuitate şi sperăm ca într-o bună zi, nu foarte departe, ea (n.r. data de 13 iunie 1641) va fi trecută în calendar ca o zi specială pentru că este un nou şi special început în acelaşi timp. Din acel moment Sfânta a devenit, cum o numeşte Acatistul atât de frumos, «luminătoarea casnică a Moldovei»”, a precizat pr. prof. univ. Ion Vicovan.

Pr. Bogdan Racu a fost cel care a prezentat legătura pe care Sfânta Cuvioasă Parascheva a avut-o cu Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv (n.r. Mitropolitul Iosif Naniescu): „La Dumnezeu nimic nu este întâmplător. Putem remarca faptul că această zi de 13 iunie 1641, un moment de mare bucurie, este marcată cu o atenţie deosebită chiar în anul în care cel care a adus-o de la Mănăstirea «Sfinţii Trei Ierarhi» la noua Catedrală Mitropolitană a fost trecut în rândul sfinţilor. Pe 25 martie a fost momentul frumos al proclamării canonizării Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv”.

„Sfânta Parascheva era cunoscută şi până la anul 1641 şi de aceea mulţi dintre credincioşii noştri şi chiar noi, părinţii slujitori, ne întrebăm: «Oare cultul Sfintei Cuvioase Parascheva, oare data de 14 octombrie pe care o comemorăm noi în fiecare an în Biserica Ortodoxă reprezintă doar o consemnare pe care o fac istoricii noştri sau teologii Bisericii Ortodoxe Române?». Nu. Sfânta Cuvioasă Parascheva de o mie de ani este cunoscută şi din momentul în care sfintele ei moaşte au fost descoperite, ea a săvârşit minuni, săvârşeşte până în ziua de astăzi şi va săvârşi atât timp cât va fi în Catedrala noastră Mitropolitană şi noi şi urmaşii noştri vom avea evlavie şi o vom cinsti aşa cum se cuvine”, a spus arhim. Dosoftei Şcheul.

În final arhim. Valerian Radu a amintit una dintre minunile săvârşite de Sfânta Parascheva şi la care a fost martor, în urmă cu 18 ani: „În anul 2010, când eram lângă Sfânta Cuvioasă Parascheva, a venit un băiat de 25 de ani, slăbuţ, spunând că vrea să-mi mărturisească ceva. Şi eu atunci am spus: «Trebuie să aştepţi. Este vineri şi sunt foarte mulţi oameni». Şi el mi-a răspuns: «Aştept o veşnicie să-ţi spun cât bine mi-a făcut mie Sfânta Parascheva». M-a aşteptat până la ora 14:00 şi atunci l-am luat deoparte şi, plângând el, mi-a spus aşa: «Părinte, eu lucrez în Cipru. Muncesc din greu. Şi am avut un accident, m-am lovit foarte tare la cap şi am intrat în moarte clinică. Părinţii mei au venit la Sfânta Parascheva, când am stat trei săptămâni în comă, în Cipru. Medicii au semnat actul de deces. Părinţii au venit (erau din zona Botoşanilor) să se roage pentru copilul lor că pleacă să-l ia acasă, să-l înmormânteze. Dar după tradiţia lor trebuia mai întâi să meargă la Sfânta Parascheva. După ce s-au închinat la moaştele Sfintei Parascheva, au vrut să iasă din biserică, dar au primit un telefon din Cipru şi li s-a spus să vină să-şi ia copilul, că a înviat». Ei s-au întors la Sfânta Cuvioasă Parascheva şi mi-au spus: «Părinte, copilul nostru a înviat». Acel copil stătea acum la rând şi mă aştepta să vorbesc cu el. Eu am rămas înmărmurit: cum un tânăr să vină să-mi povestească această lucrare, această mare taină, mai înainte venind părinţii? Şi nu l-am ştiut pe tânăr şi despre ce-i vorba...”.

Evenimentul s-a desfăşurat în ambientul inspirat construit pe două expoziţii dedicate Sfintei Cuvioase Parascheva şi Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, cel care în 1889 a mutat sfintele moaşte ale Cuvioasei Parascheva de la Mănăstirea ”Sfinţii Trei Ierarhi” în noua Catedrală Mitropolitană din Iaşi. Expoziţia dedicată Sfintei Parascheva a fost organizată cu sprijinul Bibliotecii „Dumitru Stăniloae” din Iaşi şi al Muzeului Mitropolitan din Iaşi. Exponatul principal al expoziţiei a fost „Scrisoarea sinodală şi patriarhală prin care se dăruiesc moaştele Sfintei Parascheva lui Ioan Vasile Voievod”, semnată de Patriarhul Partenie I cel Bătrân şi de unii membri ai Sinodului Patriarhiei Ecumenice, scrisoare prin care se atestă dăruirea sfintelor moaşte ale Sfintei Cuvioase Parascheva voievodului Vasile Lupu. Pe lângă acest document reprodus în limbile greacă şi română, în cadrul expoziţiei, deschisă încă publicului, se regăsesc un fes al Sfintei Parascheva, din secolul al XVII-lea, o coroană din argint din secolul al XIX-lea, o icoană adusă de pe frontul de la Stalingrad, din 1943, având pe ea urme de gloanţe, un exemplar al Cazaniei lui Varlaam (din 1643), unde este consemnată viaţa Sfintei Parascheva şi multe alte obiecte ori lucrări mai vechi sau mai noi, legate nemijlocit de Sfânta Cuvioasă Parascheva.

În anul 1641, după ce binecredinciosul domn Vasile Lupu al Moldovei a plătit toate datoriile Patriarhiei din Constantinopol, cârmuitorii ei de atunci, patriarhul Partenie I, zis cel Bătrân (1639-1644), împreună cu membrii Sinodului său, au hotărât să-i ofere, drept recunoştinţă, moaştele Cuvioasei Parascheva „pentru sfinţirea şi binecuvântarea acelui loc al Bogdaniei (Ţara Moldovei, n.n.)”, după cum se spune în „scrisoarea sinodicească”. Racla cu cinstitele moaşte a fost transportată cu o corabie pe Marea Neagră, fiind însoţită de trei mitropoliţi greci (Ioanichie al Heracleei, Partenie al Adrianopolului şi Teofan al Paleopatrei). Ajungând la Galaţi, apoi la Iaşi, pe 13 iunie, au fost întâmpinate de Vasile Vodă Lupu, de Sfântul Mitropolit Varlaam şi de episcopii de Roman şi Huşi, de cler şi credincioşi.